Resursele nectaro-polenifere: Salcamul

Capacitatea de productie a plantelor melifere este exprimata sub forma cantitatii de miere care se poate obtine de pe un hectar cultivat cu acea planta, in medie; in orice caz, productia de miere depinde foarte mult de starea vremii in perioada de cules, ca si de varietatea de planta cultivata – de exemplu, anumiti hibrizi de floarea-soarelui sunt mult mai putin productivi decat altii.

 

In tara noastra, arealul nectaro-polenifer este foarte variat, pornind de la arbori si arbusti la plante melifere cultivate cum sunt cele de cultura mare, plante furajere, legumicole, medicinale si terminand cu plante ce apartin florei spontane.

 

Sunt foarte multi arbori sau arbusti care au o importanta melifera demna de luat in considerare. Cea mai bine vanduta miere, in cantitati mari, la ora actuala este cea de salcam.

 

Salcamul are mai multe varietati, cea mai prolifica fiind cea de salcam alb (Robinia pseudacacia), urmata de salcamul roz, galben (Laburnum anagyroides), piramidal etc.

Salcamul alb este un arbore melifer, cu tulpina inalta pana la 25-30 de metri si ramuri spinoase rare, fiind aclimatizat in America de Nord, Europa, Africa de Sud si Asia. A fost adus pe continentul european de catre francezi in anul 1601, iar in Romania a fost adus pentru prima data in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea.

Salcamul creste spontan pe aproape orice tip de teren, putand fi privit si ca o specie invaziva. Cu o rezistenta buna la ger, iubeste lumina, suporta seceta, prefera solurile permeabile, usoare, fertile, dar nu suporta solurile calcaroase.

 

Salcamul creste bine pe soluri usoare, chiar si pe nisipuri nefixate, fiind cultivat pentru fixarea lor. Are capacitatea de a fixa azotul din atmosfera, iar semintele isi pastreaza multi ani capacitatea de germinare. Are frunze compuse si flori albe, in ciorchine, puternic mirositoare, iar fructele sunt pastai aplatizate, brun roscate.

 

Pe noi, ca apicultori, ne intereseaza perioada de inflorire, aceasta incepand din primele zile ale lunii mai si pana la sfarsitul lunii iunie, inflorirea durand 8-20 zile. Fiind esalonata, ne este permis sa realizam de la unul pana la trei culesuri intr-un an calendaristic, acestea fiind numite de catre apicultori salcam I, salcam II, respectiv salcam III.

Totusi, fiecare dintre culesuri depinde de un factor, iar acesta este temperatura. Secretia nectarului incepe undeva de la 10 grade, atinge apogeul intre 20 si 30 de grade si scade in timp ce ne indreptam spre 35, iar mai mult de atat se stopeaza.

 

In conditii normale de clima se pot realiza la un cules 15-25 kg de miere pe familie. Mierea de salcam este de calitate superioara, cu aroma si gust placut, care nu cristalizeaza timp indelungat.

 

Zonele unde se afla paduri extinse de salcam in ordinea perioadei in care infloreste sunt: pentru culesul timpuriu, in judetul Dolj (Cerbu, Ciuperceni, Maglavit, Cioace, Dervaica, Tunari, Apele Vii, Marsani, Rudari), Mehedinti (Balta Verde, Jianu Mare, Crivina, Cureaua Lunga, Patule, Garla Mare, Vrata), Galati, (Hanul Conachi; Liesti, Bucesti, Balabanesti, Targu Bujor), Braila (Tataru, Ramnicelul, Insuratei, Cioara), Buzau (Rusetu, Largu), Ialomita (Groasa, Ileana, Tamadau, Pasarea, Moldoveni, Dridu), Ilfov (Raioasa, Sabareni, Valea Mocanului), Teleorman (Cervenia, Barsesti, Branceni, Nicolae Balcescu), Dambovita (Matasaru), Constanta (Cernavoda, Viisoara, Cobadin, Cumpana, Dumbraveni, Ciocarlia, Vadu), Bihor (Valea lui Mihai, Sacuieni, Simian), Satu Mare (Careii Mari, Sanislau), Timis (Alios, Remetea Mica).

Pentru „salcam II”, al doilea cules, zonele sunt: Mehedinti (Ilovat, Sisesti, Vodita, Colibasi, Balata), Olt (Leleasca, Samburesti, Doboroteasa, Spieni, Alunis), Valcea (Sirineasa, Brancesti, Mihaiesti, Balcesti, Livezeni, Zetreni, Stroiesti, Muereasca, Calimanesti, Olanesti, Cheia, Brezoiu, Voineasa, Horezu), Arges (Vedea, Samara, Albota, Cerbu, Mosoaia, Baiculesti, Draganu), Prahova (Izvoarele, Valeni de Munte, Predealu-Sarari, Carbunesti, Teisani, Homorociu), Alba (Vant, Mahaceni, Metesti).

 

De obicei, padurile de salcam se infiinteaza pentru producerea lemnului (aproximativ 25 de ani). Interesant este faptul ca valoarea mierii obtinute intr-o perioada de 25 de ani o depaseste cu mult pe cea a lemnului exploatat.