PLAN DE AFACERI MODEL: Achizitie de masini si utilaje agricole pentru modernizarea exploatatiei agricole Spicul din comuna Veresti, judetul Buzau

plan de afaceri modernizarea unei ferme, exploatatie agricola, culturi agricole vegetale, model plan de afaceri

Achizitie de masini si utilaje agricole pentru modernizarea exploatatiei agricole "Spicul" din comuna Veresti, judetul Buzau

Descrierea activitatilor si a tehnologiilor aplicate in cadrul proiectului: Activitatea principala a solicitantului este cultura de camp a prasitoarelor si paioaselor. Ansamblul de procese si masuri adoptate in sensul obtinerii unui produs reprezinta o tehnologie specifica. Produsul final, in cazul activitatii fermei, este productia agricola reprezentata de cantitatea de seminte uniforme calitativ (grau, porumb, floarea soarelui). Produsul final este livrat direct catre client caruia i se asigura, dupa caz, transportul pana la siloz. In privinta fluxului de productie, acesta poate fi schematic reprodus astfel:

INTRARI PE FLUX:
Materia prima: samanta
Materiale auxiliare: ingrasaminte, insecticide/erbicide/fungicide
Consumabile: combustibil, piese de schimb

IESIRI DIN FLUX:
Produs final: cantitatea de seminte uniforme calitativ (recolta neta)
Produs secundar: paie
Deseuri: resturi vegetale
Pentru urmatorii cinci ani, planul de cultura intocmit este reprezentat de: grau, porumb si floarea soarelui. Pentru acestea, prezentam in continuare tehnologia specifica de cultivare evidentiind oportunitatea infiintarii acestor culturi la nivelul comunei Stalpu, din punct de vedere agro-ecologic.
Descrierea tehnologiilor de cultura pentru speciile vegetale utilizate

GRAU

Cerinte fata de clima si sol

Perioada de vegetatie: 270-300 zile, depinzand de soiul ales. In judetul Buzau, in general se seamana dupa 1 octombrie recoltarea avand loc la sfarsitul lunii iunie.

Temperatura: In conditii corespunzatoare de umiditate, germinatia boabelor incepe la 1-2°C; temperatura optima pentru germinatia se incadreaza intre 15-18°C.
Mentionam ca in perioada de germinatie, este de preferat sa se inregistreze temperaturi mai scazute decat temperaturi ridicate, deoarece acestea stimuleaza cresterea vegetativa si formarea nodului de infratire aproape de suprafata solului, rezultand o mai slaba rezistenta la ger; in anii cu toamne lungi si temperaturi excesiv de ridicate sugeram amanarea epocii optime de semanat spre jumatatea si chiar sfarsitul lunii octombrie. In general soiurile comune cultivate rezista la geruri de -15°C pana la -18°C, cele rezistente depasind pragul de -22°C.

Umiditatea: Rasaritul are loc la o umiditate a solului optima de 70-80% din capacitatea totala pentru apa. Spre sfaristul perioadei de vegetatie, inainte de recoltare, este optima o perioada secetoasa pentru maturarea bobului si pentru eficienta maxima a recoltatului mecanizat.

Lumina: Graul este planta de zi lunga.

Solul: Productii ridicate se inregistreaza pe soluri lutoase si lutoase-argiloase, cu capacitate mare de retinere a apei si subsol permeabil. (cernoziomuri propriu-zise, cernoziomuri ciocolatii, cernoziomuri levogate, brun-deschis de stepa si brun-roscat de padure) – vezi harta solurilor.

Zone ecologice: terenul se afla in zona foarte favorabila pentru cultura graului dupa cum reiese din figura urmatoare


Lucrarile solului:

* arat 25 cm
* discuit, grapat
* semanat: distanta intre randuri 12,5 cm, adancime in functie de umiditatea solului 4-9 cm
* fertilizare, erbicidare, tratamente fitosanitare
* recoltare

Conditii de calitate samanta:

* puritate biologica: 99,0% 99,5% 99,8%
* puritate fizica: 98-99%
* capacitatea de germinatie 90% ( 85 % )
* necesarul de samanta- 160-220 kg/ha ( 400-600 boabe germinabile/mp)
* masa hectolitrica (MH) (kg/hl) 75 - 83
* masa a 1000 boabe (MMB) ( gr.) 30 - 45
* mii boabe la kg 22 – 33

Cantitatea de samanta ( Cs )se poate stabili prin aplicarea formulei:

Cs = D x MMB x 100 / P x G ( kg/ha),

unde

D densitatea (nr. boabe germinabile)
MMB ( masa 1000 boabe)
P ( puritatea)
G ( germinatia)

Ingrasaminte
- doze optime – azot 90-120 kg/ha subst. activa
- fosfor 70-90 kg/ha P2O5
- raport N : P 1 :0,7-0,8
- potasiu 50-60 kg/h

PORUMB

Cerinte fata de clima si sol

Perioada de vegetatie: Este de 100-115 zile pentru hibrizii timpurii si peste 145 zile hibrizii tardivi.

Temperatura: Porumbul intra in categoria plantelor cu cerinte ridicate fata de temperatura. Temperatura minima de germinatie a boabelor este de 8-10°C.

Temperaturile scazute dupa semanat are influente negative asupra procesului de crestere a masei verzi. Pe masura ce are loc inaintarea in vegetatie, cresc si cerintele fata de temperatura. O temperatura ridicata dupa rasarit scurteaza ciclul biologic.

Umiditatea: Porumbul este o planta rezistenta la seceta; consumul de apa este redus, sistemul radicular este dezvoltat in profunzime. Cerintele de apa sunt diferite in functie de stadiul fenologic de dezvoltare.

Pentru germinatie, boabele de porumb absorb o cantitate de apa egala cu 27-34% din greutatea lor la temperatura de 8-10°C, si 32-34% la o temperatura medie de 30°C. Timpul de incoltire al boabelor se scurteaza pe masura ce creste umiditatea solului (pana la 80% din capacitatea totala pentru apa)

Perioda critica pentru apa in cultura porumbului este de 50 zile, cerinta maxima inregistrandu-se la aparitia inflorescentei mascule. Vremea relativ secetoasa in octombrie influenteaza pozitiv calitatea porumbului si asigura conditii bune pentru recoltat.

Importanta este si rezerva de apa a solului in primavara, si deci precipitatiile cazute in timpul iernii. O cantitate mare de apa inmagazinata in sol poate asigura vegetatia porumbului in primele doua luni (mai si iunie)

Lumina: Porumbul este planta de zi scurta.

Solul: Cele mai bune productii se obtin pe solurile cu textura mijlocie, ca: cernoziomuri levigate si solurile aluviale usoare

Zone ecologice: terenul se afla in zona favorabila 2 a culturii proumbului – vezi figura de mai jos


FLOAREA SOARELUI

Cerinte fata de clima si sol

Perioada de vegetatie: Este de 110-140 zile

Temperatura: Floarea soarelui are cerinte mari fata de temperatura, recolte bune se obtin acolo unde temperatura medie din perioada de vegetatie (martie-august) este de 18-22°C. Temperatura minima de germinatie este de 3-5°C. Plantele tinere suporta inghetul pana la -6°C, daca este de scurta durata. Inperioada infloritului, floarea soarelui pretinde temperaturi moderate de 20°C, temperaturile peste 30°C fiind daunatoare deoarece duc la pierderea vitalitatii polenului si implicit, cresterea procentului de seminte seci. Temperaturile ridicate sunt mult mai danatoare cand sunt asociate cu vanturi uscate si cu o umiditate relativa a aerului scazuta.

Umiditatea: Floarea soarelui are un consum ridicat de apa, cu toate acestea, este rezistenta la secetadatorita sistemului radicular bine dezvoltat si faptului ca suporta bine ofilirea temporara a frunzelor.

Cerintele de apa difera in functie de stadiul de dezvoltare, astfel: de la rasarit pana la formarea inflorescentei (primele 30 zile) ea consuma doar 25-30% din totalul necesarului de apa pe intreaga perioada de vegetatie. Consumul cel mai mare se inregistreaza in perioada formarii capitulului – umplerea semintelor si inainte de deschiderea inflorescentei. Umiditatea solului influenteaza atat productia de seminte cat si procentul de ulei din seminte, asa cum se observa din tabelele de mai jos:

Umiditatea solului (%)	Productia medie de seminte / planta (g)	% din productia variantelor cu regim constant
55% umiditate, regim constant	31,30	100
75% umiditate, regim constant	43,48	100
9% umiditate, regim constant	47,58	100
55% pana la 8 frunze 75% pana la coacere	41,30	131,90 94,98 86,80
55% pana la deschiderea inflorescentei 75% pana la coacere	32,85	104,90 75,55 69,04
75% pana la 8 frunze 55% pana la coacere	32,74	104,60 75,39 68,81
75% pana la 8 frunze 55% pana la fecundare 75% pana la coacere	33,78	107,90 77,69 70,99
75% pana la deschiderea inflorescentei 90% pana la coacere	49,79	159,90 114,51 104,86
90% pana la deschiderea inflorescentei 75% pana la coacere	47,46	151,60 109,15 99,74

Influenta umiditatii solului asupra
continutului de ulei in semintele de floarea soarelui

Umiditatea solului	15	25	35	50	55
% de ulei	55,3	57,7	65,0	66,1	66,2

Lumina: Floarea soarelui este o planta de zi scurta, in aceste conditii formand o tulpina scunda cu inflorescenta mare, ceea ce asigura productii ridicate.

Solul: Din punct de vedere textural, potrivite pentru aceasta cultura sunt solurile mijlocii, lutoasa si lutos-nisipoase. Sunt nepotrivite solurile nisipoase sau solurile compacte, grele, reci. Solurile trebuie sa fie bogate in substante nutritive. Cernoziomurile, solurile brun-roscate de padure si solurile brune sunt indicate pentru cultura florii soarelui, terenurile din proiectul de fata incadrandu-se in aceste categorii dupa cum reiese din harta solurilor prezentata mai jos

Zone ecologice: terenul se afla in zona favorabila 2 a culturii florii soarelui



Lucrarile solului:
arat 25 cm
discuit, grapat
semanat:
fertilizare, erbicidare, tratamente fitosanitare
prasile
recoltare (in septembrie-octombrie)

Epoca de semanat: floarea soarelui face parte din categoria plantelor care trebuie semanate primavara devreme; samanta fiind invelita intr-o coaja groasa necesita o umiditate maimare a solului si un timp mai indelungat pentru imbibarea cu apa. La semanatul tarziu, din lipsa de umiditate la suprafata solului, plantele rasar greu si neuniform putandu-se prelungi si perioada de vegetatie.
Perioada optima de semanat este la o temperatura a solului de minim 7˚C la adancimea de incorporare de 4-6 cm.

Pentru o densitate optima la recoltare de 30-50.000 plante / ha la recoltare, necesarul de samanta este de 3,5-5 kg la ha.

Conditii de calitate samanta:

* conditii de calitate
* umiditate la recoltare 14-15 % ( pana la 10-11%, cand pierderile devin foarte mari
* puritate biologica:
* capacitatea de germinatie min 95 %

Ingrasaminte

* cerinte mari fata de fosfor, satisfacatoare la un continut asimilabil de aprox. 50 ppm P
* fosfor 60-80 kg/ha P2O5
* azot 50-70 kg/ha subst. activa
* potasiu 30-80 kg K2O / ha

Date statistice privind evolutia productiei agricole in cazul speciilor vegetale care fac obiectul proiectului

Evolutia productiei de grau pe teritoriul Romaniei

Specificare	UM	1995	1996	1997	1998	1999	2000	2001	2002	2003	2004
Suprafata	mii ha	2480,8	1781,7	2406,8	2016,5	1674,1	1937,9	2453,2	2294,5	1748	2008,1
Productie medie	Kg/ha	3090	1765	2972	2570	2780	2290	3038	1923	1428	3870
Productie totala	mii to	7666.5	3143.8	7152.5	5176.6	4659.1	4430.6	7725.4	4 412.6	2496,4	7771.,4

Evolutia productiei de porumb pe
teritoriul Romaniei

Specificare	UM	1995	1996	1997	1998	1999	2000	2001	2002	2003	2004
Suprafata	mii ha	3109.2	3277	3037.7	3128.9	3013.4	3049.4	2947	2894.5	3206,5	3201,9
Productie medie	Kg/ha	3184	2926	4171	2756	3627	1603	3066	2902	2988	4630
Productie totala	mii to	9923.1	9607.9	12687	8623.4	10935	4897.6	9119.2	8399.8	9581,7	14.126,2

Evolutia productiei de floarea
soarelui pe teritoriul Romaniei

Specificare	UM	1995	1996	1997	1998	1999	2000	2001	2002	2003	2004
Suprafata	mii ha	714.5	916.8	780.7	962.2	1043	876.8	800.3	906.2	1153	1007,8
Productie medie	Kg/ha	1304	1193	1095	1115	1243	821	1029	1105	1306	1753
Productie totala	mii to	932.9	1095.6	858.1	1073.3	1300.9	720.9	823.6	10 02.8	1506,4	1767,1

La nivel judetean, ponderea acestor culturi
este urmatoare:

Principalele culturi agricole in judetul
Buzau (dupa INS)

Anul	Floarea soarelui (ha)	Cereale pentru boabe (ha)	Grâu şi secară (ha)	Orz şi orzoaică (ha)	Porumb (ha)
1990	20727	159013	58939	16103	82918
1995	37672	175305	54345	4662	115287
2000	39243	178644	52786	3442	121375
2001	31305	190789	68609	6302	114132
2002	32789	185722	64031	11985	108037

Modul de folosinta al fondului funciar la
nivelul judetului Buzau este redat in tabelul de mai jos:


Fondul funciar al judetului Buzau, dupa
modul de folosinta (dupa INS)

Suprafaţa totală (ha)

Anul	Suprafaţa agricolă (ha)	din care, pe categorii de folosinţă:
Arabilă (ha)	Păşuni (ha)	Fâneţe (ha)	Vii (ha)	Livezi (ha)
1990	610255	406588	259559	88707	31011	13950	13361
1995	610255	402221	255220	88835	28868	17782	11516
2000	610255	402359	256588	89630	28748	16189	11204
2001	610255	402347	257302	89581	28792	15564	11108
2002	610255	402370	257400	89475	28833	15553	11109		/td>

Incadrarea terenurilor in hartile agroecologice

Este foarte importanta cunoasterea tehnologiilor specifice de cultura ale fiecarei specii luate in calcul. Aceste tehnologii vor trebui adaptate la specificul de clima al regiunii.