Unde mai fugim de acasă? Despre pădurile din jurul Bucureştiului şi ce plante poţi descoperi în ele

Unde fugim de acasa? La munte sau la mare, vor raspunde multi. Drumul este insa lung si aglomerat, ce te faci cand nu ai timp decat o zi pe saptamana pentru relaxare, iar cateodata nici macar atat? Stiu, exista parcuri, dar eu iti propun o alta varianta, departe de galagie si praf.
Codrii Vlasiei se intindeau candva de la Ploiesti pana pe malul Dunarii. Codrii seculari adaposteau poteci de haiducie iar satele se pierdeau intr-un pustiu verde si salbatic precum oazele intr-un desert. Aici s-a nascut, precis, expresia "se fura ca in codru".

A trecut mult timp de atunci si azi esti mai in siguranta in padure, decat intr-un autobuz RATB. Din nemarginita intindere de altadata mai gasesti doar palcuri izolate, iar explozia proiectelor rezidentiale le ameninta si pe acelea.

Desi resimtim cu totii efectele defrisarilor masive si in ciuda declaratiilor cu iz eco-economic ale celor din guverne, eu raman pesimist. Presiunea economica este atat de mare incat nicio lege, oricat de drastica, nu va putea stopa fenomenul defrisarilor si putinii copaci ramasi langa Bucuresti. Vom ramane doar noi, Palatul Victoria si ciulinii.



Locuiesc intr-o periferie din estul orasului si copilaria mi-am petrecut-o in cele cateva paduri din apropiere, aflate intre Bucuresti, Voluntari, Stefanesti si Afumati. Sunt bucurestean de cateva generatii, dar ma consider mai degraba padurean. Din fericire, aici nu a avut loc fenomenul Baneasa astfel incat peisajul a ramas aproape neschimbat. Copacii au ramas inca in picioare.

Pentru ca sunt constient ca nu ii voi mai apuca mult timp asa, saptamanal ma inarmez cu aparatul de fotografiat si plec sa imi incarc bateriile la adapostul copacilor de unde ma intorc, de fiecare data, un alt om. Plec batran si ma intorc copil.

Ei bine, dar ce o fi de vazut in padure, in afara de copaci, se vor intreba unii. Curios, dar la doi pasi de poluarea si traficul din Bucuresti poti sa intalnesti specii rare de plante, daca insisti si te uiti cu atentie. Amintesc doar cateva mai importante, precum garofita romaneasca de stepa (Dianthus trifasciculatus ssp. deserti), descoperita chiar aici in secolul trecut de profesorul Iuliu Prodan. Garofita asta creste pe parloagele dintre paduri si este ruda cu garofita de deal, o planta mai raspandita.

Tot la margine de Bucuresti mai poti intalni usturoiul bulgaresc (Nectaroscordum dioscoridis), ceapa ciorilor sau ghimpe (Rusculus aculeatus). Aceasta din urma este planta ocrotita.

La capitolul gastronomie, nelipsite sunt urzicile, stevia, leurda, cresonul.