Agricultura, de la vorbe la fapte

Importanţa agriculturii în economia românească nu poate fi pusă la îndoială de nimeni, aşa că, subiectul este intens exploatat de politicienii care-şi doresc o îmbunătăţire a imaginii în ochii electoratului. Pedeliştii, de exemplu, par a fi făcut o obsesie din salvarea agriculturii, ca domeniu economic de maximă importanţă pentru toţi românii. Şi cum agricultură fără irigaţii nu se poate, ei au vorbit, în mai multe rînduri, despre cum ar trebui rezolvată problema.

Irigaţiile înseamnă totul pentru agricultură Deputatul Cezar Preda, chiar şi în campania pentru alegerile locale, din vara anului trecut, atunci cînd a candidat, fără succes, la fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţean, susţinea că irigaţiile înseamnă totul pentru agricultură, mai ales că vremea devine, de la an la an, tot mai secetoasă. În toamnă, la parlamentare, dacă ne mai aducem bine aminte, a făcut vorbire despre canalul Siret-Bărăgan, ca despre soluţia salvatoare pentru agricultorii judeţului. Mai nou, el a declarat că, la Buzău, sistemele de irigaţii, atîtea cîte au mai rămas, funcţionează şi doritorii pot să-şi ia apa necesară, dacă se înscriu într-o asociaţie de udători.


De la vorbe la fapte e o cale anevoioasă La rîndul său, deputatul Valeriu Alecu, membru al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, nu s-a lăsat mai prejos, arătînd şi el, în mai multe rînduri, că fără apa din irigaţii recoltele nu pot fi decît cel mult de nivel mediu. Nici specialistul în proiecte edilitare al P.D.-L. Buzău, senatorul Viorel Constantinescu, nu are o părere diferită de a colegilor săi. El susţine că, vrem nu vrem, deşertificarea este un fenomen natural şi, pe cale de consecinţă, nevoia de apă în Bărăgan va fi tot mai mare. Trecerea de la vorbe la fapte, însă, pare a fi destul de anevoioasă, mai ales într-o perioadă în care încasările la buget se diminuează de la o zi la alta.

Citeste mai mult in Sansa Buzoiana