Boala este produsă de Streptomyces scabies (Thaxter) Waksman şi Henrici, din familia Streptomycetaceae. Bacteria se prezintă sub forma unor filamente ramificate, subţiri. Temperatura sa optimă de dezvoltare este de 25-28°C iar înmulţirea sa este favorizată şi de o reacţie alcalină a solului. In solurile prea umede se realizează, prin eliminarea aerului, o anaerobioză nefavorabilă dezvoltării agentului patogen. De aceea, răspândirea bolii şi intensitatea atacului este mai mare în anii cu veri călduroase şi secetoase.
Bacteria se propagă prin sol unde poate trăi ca saprofită, în absenţa cartofului, timp de mai mulţi ani.In pustule poate rămâne viabilă 8 luni. Pătrunderea în cartofii tineri se face prin oricare loc al tuberculului dar mai ales prin lenticele. Tuberculii ajunşi la dezvoltare completă nu mai sunt atacaţi. Boala nu se extinde în depozite, ea evoluează numai în câmp.
In ceea ce priveşte rezistenţa soiurilor de cartof la cancerul bacterian, ea variază de la un an la altul şi de la o regiune la alta, fiind influenţată de condiţiile pedo-climatice precum şi de existenţa unor rase fiziologice ale agentului patogen.
Aspectul tuberculilor atacaţi
Pustulele sunt delimitate de ţesutul sănătos printr-un strat de suber concrecut pe margini cu coaja tuberculului.
Plăgile şi pustulele pot fi superficiale, cuprinzând numai straturile superficiale ale peridermului sau pot fi reliefate şi bombate. Uneori ţesuturile necrozate sunt adâncite în suber care se fărâmiţează şi iau aspectul unor denivelări crateriforme ce pot avea câţiva mm adâncime. În numeroase cazuri se întâlnesc la acelaşi tubercul atât pustule superficiale şi bombate cât şi plăgi adâncite în ţesuturi.
Combatere.
În vederea prevenirii şi combaterii patogenului cunoscându-se faptul că solurile puternic contaminate cu Streptomyces scabies sunt cele unde nu se aplică rotaţia culturilor, se recomandă asolament cu graminee şi leguminoase şi revenirea culturilor de cartof pe acelaşi teren numai după 3-4 ani În solurile alcaline trebuiesc administrate îngrăşăminte acide: sulfatul de amoniu, sulfatul de potasiu şi superfosfatul, se va evita fertilizarea cu azot. La plantare trebuie folosiţi tuberculi proveniţi din culturi sănătoase sau tuberculi dezinfectaţi. În terenurile contaminate din zonele producătoare de cartofi sunt eficace tratamentele cu Brasicol sau P.C.N.B aplicate la sol, în cantitate de 50-100 kg la hectar.
Bacteria se propagă prin sol unde poate trăi ca saprofită, în absenţa cartofului, timp de mai mulţi ani.In pustule poate rămâne viabilă 8 luni. Pătrunderea în cartofii tineri se face prin oricare loc al tuberculului dar mai ales prin lenticele. Tuberculii ajunşi la dezvoltare completă nu mai sunt atacaţi. Boala nu se extinde în depozite, ea evoluează numai în câmp.
In ceea ce priveşte rezistenţa soiurilor de cartof la cancerul bacterian, ea variază de la un an la altul şi de la o regiune la alta, fiind influenţată de condiţiile pedo-climatice precum şi de existenţa unor rase fiziologice ale agentului patogen.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Afacere la cheie cu flori in ghiveci
Aveti un teren de 100 mp Puteti castiga fara efort 30 000 de euro an cultivand si comercializand FLORI IN GHIVECI Florile in ghiveci castiga din ce in ce mai mult teren Motivul este usor de intuit – florile in ghiveci rezista un timp mai indelungat – si acesta este un aspect care conteaza enorm mai ales daca este...
Oferta Speciala
valabila 48h
valabila 48h
Aspectul tuberculilor atacaţi
Pustulele sunt delimitate de ţesutul sănătos printr-un strat de suber concrecut pe margini cu coaja tuberculului.
Plăgile şi pustulele pot fi superficiale, cuprinzând numai straturile superficiale ale peridermului sau pot fi reliefate şi bombate. Uneori ţesuturile necrozate sunt adâncite în suber care se fărâmiţează şi iau aspectul unor denivelări crateriforme ce pot avea câţiva mm adâncime. În numeroase cazuri se întâlnesc la acelaşi tubercul atât pustule superficiale şi bombate cât şi plăgi adâncite în ţesuturi.
Combatere.
În vederea prevenirii şi combaterii patogenului cunoscându-se faptul că solurile puternic contaminate cu Streptomyces scabies sunt cele unde nu se aplică rotaţia culturilor, se recomandă asolament cu graminee şi leguminoase şi revenirea culturilor de cartof pe acelaşi teren numai după 3-4 ani În solurile alcaline trebuiesc administrate îngrăşăminte acide: sulfatul de amoniu, sulfatul de potasiu şi superfosfatul, se va evita fertilizarea cu azot. La plantare trebuie folosiţi tuberculi proveniţi din culturi sănătoase sau tuberculi dezinfectaţi. În terenurile contaminate din zonele producătoare de cartofi sunt eficace tratamentele cu Brasicol sau P.C.N.B aplicate la sol, în cantitate de 50-100 kg la hectar.
Autor: AgroRomania.ro
Votati articolul
Nota: 2.33 din 3 voturi
Urmareste-ne pe Google News