Braşov: DSVSA atrage atenţia asupra laptelui vândut de comercianţii ambulanţi

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Braşov recomandă braşovenilor să cumpere lapte ambalat sau vandut la automatele de lapte proaspat si sa renunţe la produsele comercializate în cartiere de către vânzătorii ambulanţi.
„Avem reclamaţii din partea fermierilor care fac investiţii şi plătesc taxe pentru ca produsele lor să fie verificate şi declarate conforme normelor, că între blocuri există vînzători ambulanţi de lapte, a căror marfă are o provenienţă dubioasă. Dincolo de concurenţa neloială, cine cumpără din stradă sau de pe marginea drumului îşi asumă un mare risc“, spune directorul DSVSA Braşov, Dorin Enache. Laptele vîndut „între blocuri“ nu este controlat şi din cauza lui oamenii se pot îmbolnăvi fie de tuberculoză, fie de leucemie, în cazul în care animalul de la care a fost muls laptele este bolnav. Chiar dacă potrivit reprezentantului DSVSA, în judeţul Braşov nu mai există vite bolnave de TBC, „mulţi dintre comercianţii de cartier vin din judeţele limitrofe, unde situaţia nu este la fel ca la Braşov“, a mai adăugat acesta. „Noi nu putem controla domeniul public, însă vom organiza astfel de acţiuni împreună cu Poliţia, care are această competenţă. În pieţe, noi interzicem cu desăvîrşire vînzarea laptelui la tarabă, iar dacă depistăm cazuri, laptele se confiscă“, a anunţat Enache. Dacă germenii dintr-un lapte infestat pot fi distruşi prin fierbere, procedeu care este recomandat pentru orice lapte nepasteurizat, reziduurile din acesta, care provin din hrana animalelor, pot fi şi ele dăunătoare sănătăţii consumatorilor, şi nu se distrug prin fierbere. Chiar şi în cazul laptelui cumpărat de la dozatoare, se recomandă fierberea, mai ales dacă urmează să fie consumat de copii cu vîrsta de pînă la cinci ani. Directorul DSVSA a precizat că urmează să apară o lege care să interzică utilizarea dozatoarelor de lapte de către comercianţi, acestea fiind în exclusivitate un mijloc la dispoziţia producătorilor şi fermierilor. În Braşov, 90% din dozatoare aparţineau unor posesori de animale, înregistraţi cu ferme de vaci sau cu exploataţii. Doar unul dintre cei care utilizau dozatoarele făcea doar colectare şi apoi vindea la rîndul său laptele la dozator. După ce i-a fost suspendată de două ori activitatea pentru că nu erau îndeplinite normele de conformitate, dozatorul a fost cumpărat apoi de un fermier.