Care este procedura de inregistrare a micilor producatori la Directia Sanitar Veterinara

Începând din 2009, comercializarea produselor de origine animală şi non-animală trebuie să se supună unor reguli de câţiva ani conturate, însă a căror aplicare a fost de la an, la an amânată.

Documente ataşate:
Norma privind procedurile de înregistrare a activităţilor de vânzare directă de produse primare, a activităţilor de vânzare cu amănuntul şi a activităţilor de fabricare a alimentelor

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor - referitor la aprobarea Normei privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau non-animală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine non-animală - a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 895 din data de 30 decembrie 2008.

Spus simplu, se vor putea vinde direct laptele, ouăle şi mierea, dar nu şi brânza. Privitor la acest din urmă produs, directorul adjunct al DSVSA, Romulus Biţa, susţine că (spre deosebire de celelalte) înregistrarea trebuie făcută pe firmă. Detaliile mai trebuie încă aprofundate de Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Bistriţa-Năsăud, producătorii şi comercianţii fiind invitaţi să se înregistreze până la sfârşitul acestei luni, după care vor începe controalele.

Deocamdată, nu sunt disponibile nici fişele de sănătate a animalelor, care au fost comandate, săptămâna trecută, la tipografie. Ordinul nu este nou, dar aplicarea lui a tot fost amânată, din cauza dificultăţilor de punere în aplicare. Trecând direct la concluzie, micii producători care desfăşoară activităţi de vânzare directă a produselor primare de origine animală trebuie să solicite obţinerea, contra cost, a înregistrării la Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud.

Vânzarea directă Se supun înregistrării activităţile de vânzare directă a produselor primare obţinute din producţia primară, care cuprinde: activităţile de la locul de creştere a animalelor domestice, inclusiv transportul acestora către o anume destinaţie; creşterea de animale pentru obţinerea de alimente; transportul la abator sau între ferme; transportul, depozitarea şi manipularea produselor primare la ferma sau la locul obţinerii acestora, cu condiţia să nu se modifice natura lor; producţia, creşterea şi recoltarea de melci la fermă, transportul la o unitate de procesare sau un loc de comercializare; transportul produselor de peşte sau vânat de la locul de obţinere spre o anume destinaţie; mulsul şi depozitarea laptelui crud la nivelul exploataţiei; producţia şi colectarea de ouă la ferma proprie, excluzând ambalarea; pescuitul, manipularea produselor din peşte la bordul vaselor, excluzând vasele-fabrică şi cele cu răcitoare, şi transportul la prima unitate terestră producţia, creşterea şi recoltarea peştilor în crescătorii piscicole, precum şi transportul acestora; producţia, creşterea şi recoltarea moluştelor bivalve vii şi transportul la un centru de purificare; vânătoare, uciderea şi eviscerarea vânatului la faţa locului şi transportul spre o unitate autorizată recoltarea melcilor şi transportul; toate activităţile legate de extracţia şi păstrarea mierii de albine, recoltarea altor produse apicole.

Strict, prin produse primare de origine animală se înţelege: carne de pasăre sau iepure provenită din animale tăiate la fermă vânatul, eviscerat sau nu, cu excepţia cărnii de vânat; peştele şi produsele provenite din pescuit care pot fi prelucrate sumar, răcite, desolzite; laptele crud; ouăle obţinute în ferme proprii, fără marcarea sau ambalarea acestora; mierea şi alte produse apicole, excluzând tratamentele de încălzire şi ambalarea. Potrivit Ordinului în discuţie, vânzarea directă presupune furnizarea directă de la locul de producere a produselor primare către consumatorul final sau, în cantităţi mici, către unităţi de vânzare cu amănuntul din respectiva localitate sau/şi dintr-o localitate învecinată. Intră aici inclusiv vânzarea de către micii producători, în pieţe, direct consumatorului final, dar în cantităţi mici: lapte crud - conform cotei obţinute; peşte proaspăt - până la 300 kilograme/transport pentru peştele prins în mare şi 50 kg/transport pentru cel capturat în ape dulci; vânat - până la o unitate vânat mare şi 10 unităţi vânat mic; carne de pasăre sau iepure din ferme - până la 2.000 capete de păsări şi 1.000 de iepuri pe an; melci şi moluşte bivalve vii - până la 50 kilograme/săptămână ouă - provenind (din ferme) de la cel mult 50 de găini. Odată înregistraţi, micii producători pot livra produse primare de origine animală, direct de la locul de producere, către unităţi de procesare autorizate, în orice cantitate şi la orice distanţă.

Obligaţiile micilor producători Pentru a desfăşura relaţii comerciale, micii producători trebuie, în primul rând, să deţină o fişă de sănătate pentru animalele de la care s-au obţinut produsele, eliberată de medicul veterinar şi vizată trimestrial. Apoi, se impune să aplice toate măsurile necesare pentru evitarea oricărui risc de contaminare a alimentelor, care trebuie să provină numai de la animale sănătoase şi să fie manipulate de persoane sănătoase; să nu prezinte modificări anormale ale aspectului/culorii, mirosului, gustului ori consistenţei; să nu fie contaminate cu impurităţi, transportate sau prezentate în ambalaje murdare; să aibă etichete care să cuprindă informaţii privind producătorul, denumirea, originea, data obţinerii, condiţii de păstrare. În ceea ce priveşte laptele crud, acesta trebuie să provină de la animale care să nu aibă boli ce pot fi transmise omului, din exploataţii care respectă condiţiile de igienă a mulsului, a spaţiilor de depozitare; să îndeplinească criteriile privind numărul total de germeni/mililitru la temperatura de 30 grade Celsius şi numărul de celule somatice/ml. La vânzarea în pieţe, producătorii trebuie să poarte echipamente de protecţie (halate, şorţuri, bonete şi mănuşi curate) şi să aibă asupra loc un document care să ateste că nu suferă de boli transmisibile prin intermediul alimentelor. Comercializarea cu ocazia organizării de pieţe, târguri sau alte evenimente publice se realizează numai de micul producător, membrii familiei acestuia sau rude de gradul I şi II, în baza: documentului de înregistrare la DSVSA; actului de identitate; al celui din care să rezulte starea de sănătate a comerciantului; fişei de sănătate de animalelor; certificatului de producător eliberat de primării. Important de menţionat este faptul că documentele de înregistrare existente anterior datei intrării în vigoare a acestui Ordin rămân valabile.

Tarife Producătorii şi unităţile amintite trebuie să achite o taxă de înregistrare la DSVSA în momentul ridicării documentului. Cuantumul taxei, pe categorii, este următorul (prezentăm doar câteva): carmangerie, măcelărie şi centru de sacrificare a păsărilor/iepurilor - 300 de lei; centru de prelucrare lapte - 300 lei; centru extracţie/colectare miere/produse apicole - 200 de lei; magazin desfacere a mierii - 100 lei; centru colectare ouă - 200 lei; restaurant - 300 lei; hipermarket/supermarket - 500 lei; magazin alimentar - 200 lei; unităţi de prelucrare a cartofilor şi producţie a produselor din cartofi - 200 lei; de morărit şi măcinat - 200 lei; unităţi pentru fabricarea alcoolului etilic de fermentaţie şi a băuturilor aloolice distilate - 300 de lei; unităţi de fabricare a îngheţatei - 200 de lei. De precizat că înregistrarea activităţii de vânzare directă a produselor primare costă 10 lei.

Pentru nerespectarea Ordinului în discuţie, ale cărui prevederi se vor aplica începând cu data de 1 februarie, inspectorii DSVSA pot dispune amendarea, suspendarea activităţii până la remedierea deficienţelor, interzicerea desfăşurării acesteia, mergând până la reţinerea produselor depistate cu nereguli şi chiar distrugerea lor.