În unele sate tradiţia culinară se mai păstrează încă, iar reţetele din moşi-strămoşi sunt folosite şi astăzi la prepararea mâncărurilor de Anul Nou.
De la Teliuc şi până la Meria se prepară pentru sărbătoarea Anului Nou ciorbă cu carne de porc, friptură şi răcituri.
“Când eram noi copii nu erau dulciuri. Se făcea cozonac şi covrigei. Tot pentru seara de Anul Nou se pregătea ciorbă cu carne de porc şi friptură din porcul tăiat de Ignat. Sub nicio formă nu se consuma pui, pentru că mama ne zicea că, dacă vom mânca, nu vom avea deloc spor în anul în care va urma, ci vom râcâi şi vom da înapoi ca găina. Se făceau şi plăcinte cu brânză, iar sarmalele cu păsat (n.r. mălai măcinat mare) din timpul anului, erau înlocuite de sărbători cu sarmale cu carne şi orez”, a povestit Clara Ilca, una dintre gospodinele din zona Pădurenilor. Tot ea mai adaugă că pe masa tradiţională de Anul Nou se găseau şi alte produse din carne de porc: cârnaţ, tobă, “măiete” (n. leber) şi sângerete fiert sau crud.
Mămăliga şi banul norocos
Gospodinele din Dăbâca afirmă că, lângă preparatele tradiţionale din carne se alăturau, cu ocazia fiecărui An Nou “piftiile” (răciturile), plăcintele pădureneşti cu caş sau “zămăchişă” (brânză dulce) şi “mămăliga bătută”. Pe un strat de mămăligă urma un strat de brânză, apoi unul de smântănă şi încă o dată, până la terminarea ingredientelor. Mămăligă se pregătea şi pentru a vedea cine va fi norocosul familiei în anul care tocmai începea. Astfel, în mălaiul fiert se aşeza un bănuţ, se amesteca bine şi se aşeza mămăliga pe masă. Care dintre meseni nimerea moneda era considerat “bănosul” noului an.
Citeste mai mult in Adevarul
De la Teliuc şi până la Meria se prepară pentru sărbătoarea Anului Nou ciorbă cu carne de porc, friptură şi răcituri.
“Când eram noi copii nu erau dulciuri. Se făcea cozonac şi covrigei. Tot pentru seara de Anul Nou se pregătea ciorbă cu carne de porc şi friptură din porcul tăiat de Ignat. Sub nicio formă nu se consuma pui, pentru că mama ne zicea că, dacă vom mânca, nu vom avea deloc spor în anul în care va urma, ci vom râcâi şi vom da înapoi ca găina. Se făceau şi plăcinte cu brânză, iar sarmalele cu păsat (n.r. mălai măcinat mare) din timpul anului, erau înlocuite de sărbători cu sarmale cu carne şi orez”, a povestit Clara Ilca, una dintre gospodinele din zona Pădurenilor. Tot ea mai adaugă că pe masa tradiţională de Anul Nou se găseau şi alte produse din carne de porc: cârnaţ, tobă, “măiete” (n. leber) şi sângerete fiert sau crud.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Propriul meu plan de afaceri
Stick-ul "Propriul meu plan de afaceri" Ai planuri de afaceri standard Esti o persoana dinamica Profita de Stick-ul "Propriul meu plan de afaceri" Ai 7 modele practice de planuri de afacere cu care obtii mai usor finantari si chiar fonduri europene la mai putin de 100 de lei Stick-ul "Propriul meu plan de...
Oferta Speciala
valabila 48h
valabila 48h
Mămăliga şi banul norocos
Gospodinele din Dăbâca afirmă că, lângă preparatele tradiţionale din carne se alăturau, cu ocazia fiecărui An Nou “piftiile” (răciturile), plăcintele pădureneşti cu caş sau “zămăchişă” (brânză dulce) şi “mămăliga bătută”. Pe un strat de mămăligă urma un strat de brânză, apoi unul de smântănă şi încă o dată, până la terminarea ingredientelor. Mămăligă se pregătea şi pentru a vedea cine va fi norocosul familiei în anul care tocmai începea. Astfel, în mălaiul fiert se aşeza un bănuţ, se amesteca bine şi se aşeza mămăliga pe masă. Care dintre meseni nimerea moneda era considerat “bănosul” noului an.
Citeste mai mult in Adevarul
Autor: AgroRomania.ro
Votati articolul
Nota: 5 din 1 voturi
Urmareste-ne pe Google News
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
