Cercetare agricola: Proiectul Garoflid, lucrari complexe de amenajare in Campia Baraganului

Constantin Garoflid, boier buzoian şi ministru al Agriculturii, a iniţiat, în urmă cu un secol, o metodă, deopotrivă ecologică şi necostisitoare, de a linişti zăpada din sud-estul ţării. Drumurile de interes local sau naţional din Câmpia Bărăganului au fost prevăzute, după proiectul lui Garoflid, cu perdele de protecţie din arbori şi arbuşti cu scopul de a reţine zăpada viscolită.
'Constantin Garoflid a fost un boier care a locuit efectiv în Bărăgan, la conacul său din comuna Ţinteşti, şi a avut şansa de a îmbina cercetarea agricolă cu politica, fiind numit în câteva rânduri ministru al Agriculturii, ocazie cu care a aplicat în practică ceea ce a deprins din experienţa sa de locuitor al acestor zone atipice', a declarat pentru Agerpres directorul Muzeului de istorie Buzău, Doina Ciobanu, adăugând că, în mare parte, Câmpia Bărăganului a fost plantată cu perdele forestiere de protecţie şi toate drumurile au fost străjuite cu arbori şi arbuşti care reţineau zăpada, dar multe dintre acestea au fost distruse în perioada comunistă, dar şi după anul 1990.

Directorul Muzeului de istorie Buzău a precizat că 'pentru lucrările de deszăpezire, statul român cheltuie în sud-estul ţării sume extrem de mari, cu o eficienţă redusă şi, pe deasupra, cu metode poluante'.

Istoricul buzoian susţine că 'numai prin aplicarea proiectelor lui Garoflid, perdele de protecţie şi parazăpezi naturale, Câmpia Bărăganului se poate linişti pe timpul iernii şi poate fi udată din belşug în timpul anotimpului secetos'.

Constantin Garoflid (1872-1943) a trăit cea mai mare parte a vieţii la conacul din comuna buzoiană Ţinteşti. El a fost de mai multe ori, în perioada interbelică, ministru al Agriculturii. În 1940, a fost ales preşedinte al Academiei Agricole.

Boierul din Ţinteşti este considerat unul din iniţiatorii reformei agrare din 1921, iar pentru experimentele sale agrotehnice a fost ales preşedinte al Institutului de Cercetări Agronomice.