Compania Albalact, detinatoarea marcilor Fulga si Zuzu, este singura cu capital integral romanesc din topul primilor sase producatori de lactate din Romania

Afacerea familiei Ciurtin a plecat de la fosta Intreprindere de industrializare a laptelui din orasul Alba Iulia. In 2008, cifra de afaceri a companiei a depasit 50 milioane euro.

Nu se sfieste sa spuna despre el ca e laptar. Desi e unul mai aparte, care sta in fotoliul de sef al noii sale fabrici de prelucare a laptelui din judetul Alba, nu departe de satul Oiejdea. De aici, din soseaua care urca de la Alba Iulia spre Cluj, se vad in departare Apusenii. Viata e uneori ciudata, recunoaste Raul Ciurtin, patronul Albalact.


A pornit pe calea destinului sau cu gandul de a deveni medic. si-a facut studiile de specialitate in Cluj. Isi aminteste ca pe vremea cand era student mergea cu colegii la un bar din apropierea facultatii, sa manance ceva la pranz. Cum era numai o pauza din mijlocul cursurilor, plecau cu halatele albe pe ei. Erau deja cunoscuti de cei de la bar. "Iar au venit laptarii", glumeau gazdele pe seama clientilor lor cu halate de doctori. Numai ca pentru Raul intamplarea asta a semanat cu o premonitie…

Injurat, la inceput, de crescatorii de animale
Primii doi ani au fost cei mai grei pentru tanarul patron. O fabrica de prelucrare a laptelui se bazeaza pe materia prima colectata de la vacile crescute de tarani sau in ferme. "Fabrica avea restante la plata laptelui colectat de la crescatorii de vaci", isi aminteste gazda. Era nevoie ca lucrurile sa fie puse la punct, iar o noua relatie intre producator si furnizori s-a reconstruit incetul cu incetul, din poarta-n poarta. Astfel ca noul sef a facut sute de kilometri prin comunele din judetul Alba, dar si in judetele vecine, acolo unde erau furnizorii traditionali de lapte. "Am incasat multe injuraturi. Cand auzeau de la ce fabrica sunt, oamenii se revoltau, din cauza ca nu primisera banii de la fosta fabrica de stat pentru materia prima livrata de ei. Le-am promis ca lucrurile se vor schimba, chiar daca unii au fost mai putin increzatori atunci", iata cateva dintre amintirile unui nou inceput.

Lectia germana
Nu avea experienta de manager, dar a vrut sa invete. Tanarul patron s-a dus in Germania sa vada cum arata o fabrica de prelucare a laptelui facuta dupa cele mai inalte standarde de calitate. "Am ramas uimit de ce-am vazut acolo", zice el. Cel mai surprinzator lucru a fost ca in acea fabrica nu mirosea a lapte. Totul era automatizat, toate operatiunile erau dirijate prin calculator. La inceputul procesului tehnologic vedeai lichidul alb-galbui cum e introdus in instalatiile de prelucrare, iar la celalalt capat al lantului de agregate ti se puneau in fata cutiile sigilate cu lapte, unt, smantana si iaurt.

Cifra de afaceri de 50 milioane euro
Se poate spune ca doctorul Raul Ciurtin a reusit, in numai noua ani, sa resusciteze un "pacient" care abia isi mai tragea sufletul la finele anilor '90. Asta se vede cel mai bine din cifra de afaceri a firmei Albalact, care in anul 2000 era de doua milioane de euro, pe cand in 2008 a ajuns la mai mult de 50 milioane euro. Una dintre explicatiile succesului poate fi pusa si pe seama faptului ca laptele din Alba a primit doua "botezuri", primul in 2004 si al doilea in 2006. Asa au cunoscut-o romanii pe Fulga, vacuta care nu numai ca da lapte, dar stie si sa zambeasca, sa danseze si sa faca glume. Unii s-ar intreba de unde a venit acest nume.

"Raspunsul poate veni de la taranii din Apuseni, care de-a lungul timpului au dat vacilor lor numele de Fulga", ne lamureste Raul. Cat priveste cel de-al doilea brand – Zuzu –, investitorul a vrut sa faca din lapte un partener de relaxare pentru tineri. Important e ca vechea zicala despre reclama care e sufletul comertului a fost verificata inca o data cu succes. Toate aceste campanii publicitare, organizate de firme de specialitate, au adus fabricii din Oiejdea un plus de peste 50% la cifra de afaceri.

Lapte de categoria A
Laptele romanesc va trece in acest an printr-o transformare radicala. Conform normelor europene, producatorii de lactate vor fi obligati sa colecteze de la furnizori numai lapte de categoria A. "Pana la sfarsitul anului 2009 va trebui rezolvata aceasta problema", ne-a anuntat Raul Ciurtin. Laptele de categoria A are foarte putini germeni. Spre exemplu, intr-o gospodarie taraneasca unde vaca e mulsa in stil traditional, cu mana, un litru de lapte poate sa contina chiar si 100.000 de germeni. Pe cand laptele de la o ferma de vaci, unde animalele sunt mulse automatizat, are cel mult 5.000 de germeni la un litru. "Sunt importante si mancarea consumata de vaci, si mediul in care au fost crescute, sa fie curatenie acolo, dar cel mai mult conteaza ca mulsul sa fie facut in conditii de maxima igiena", ne explica patronul, care tine sa precizeze ca numarul fermelor de animale a crescut, din fericire, in ultimii ani in Romania, mai ales cu ajutorul proiectelor SAPARD. Pe de alta parte, Albalact a sustinut, prin furnizarea de specialisti, organizarea si dezvoltarea a 15 ferme din judetul Alba, locatiile respective devenind ulterior furnizori pentru fabrica de la Oiejdea. Aceste gospodarii agricole obtin la ora actuala, fiecare, pana la 12.000 litri de lapte zilnic.