Covasna: Culturile de salix, alternativa la taxa pe pârloagă

Culturile de salix i-ar putea salva pe proprietarii terenurilor nelucrate de la plata ''taxei pe pârloagă'', este de părere preşedintele Asociaţiei "Green Energy" (Energia Verde) din Sfântu Gheorghe, Vajda Lajos. Acesta a declarat, marţi, că salixul (un soi de răchită -n.r) este folosit cu succes pe post de combustibil în străinătate, îndeosebi în Austria şi Suedia, în locul lemnelor, rumeguşului sau gazului metan.
''Culturile de salix sunt foarte rentabile pentru că nu sunt pretenţioase, cresc foarte repede şi după ce au fost însămânţate nu mai ai treabă cu ele timp de 30 de ani, decât la strângerea recoltei, o dată pe an'', susţine Vajda Lajos.

Plantele se culeg asemenea porumbului, se toacă şi se transformă în pellete (firimituri de lemn), care au o emisie scăzută de dioxid de carbon. Calculele arată că o suprafaţă de 20.000 de hectare cultivată cu salix poate asigura energie termică pentru două oraşe mari.

''Este adevărat că investiţia iniţială este cam mare, ajunge la 1.500-1.600 de euro, însă profitul este de 800 de euro pe an", a mai spus el, adăugând că asociaţia pe care o conduce face demersuri pentru ca înfiinţarea acestor culturi să fie subvenţionată de Guvern.

''Avantajele sunt multiple - protejăm mediul înconjurător pentru că salixul produce oxigen, îl folosim ca sursă de energie alternativă şi nu mai ardem pădurile şi în plus pământul nu mai stă pârloagă'', a mai spus Vajda Lajos. În ultimii doi ani în judeţul Covasna s-au înfiinţat culturi de salix pe aproape 12 hectare şi există şanse ca acestea să se extindă în mai multe judeţe ale ţării.

''Ne-au căutat din Harghita, Vâlcea, Satu Mare şi chiar şi un investitor din Belgia care ar vrea să cultive salix în România pe 1.000 de hectare'', a mai spus preşedintele Green Energy. Ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, susţine penalizarea celor care deţin terenuri agricole, dar nu le cultivă.

Întrebat despre un proiect la Ministerul Agriculturii privind impozitarea terenurilor agricole necultivate, Vlădescu a precizat, marţi, că nu a fost discutat acest subiect cu reprezentanţii Ministerul Agriculturii, dar că susţine modelul de penalizare a celor care deţin terenuri agricole, dar nu le cultivă. Potrivit estimărilor, România are între 1,5 milioane şi 2,5 milioane de hectare de teren agricol nelucrat, reprezentând cel puţin 20% din suprafaţa cultivabilă a ţării, ocupând la acest capitol locul I în Uniunea Europeană.