Covasna Media: Interviu cu directorul Direcţiei Agricole Covasna, Konczei Csaba

Agricultura covăsneană începe să facă pași înainte, însă aceștia sunt oarecum blocați de existența unor mentalități care țin pe loc evoluția formelor asociative care ar putea duce la o dezvoltare mai rapidă. În vreme ce la nivelul județului există deja un nucleu al tinerilor agricultori care ar dori să redefinească întregul concept al agriculutrii, majoritatea celor care se ocupă de agricultură, oameni ce și-au petrecut întreaga viață muncind pământul sau crescând animale, sunt încă reticenți la termenii ce implică cooperativele de producție și asociațiile. Explicația este una cât se poate de evidentă – după ani întregi de comunism în care proprietățile au fost la dispoziția Statului, ultimii 20 de ani au marcat revenirea acestora în mâinile foștilor proprietari, acestora fiindu-le greu, la nivel de concepție, să admită ideea asociațiilor și cooperativelor, chiar dacă acestea ar fi singurele care i-ar putea menține, în timp, pe o piață care e din ce în ce mai dură. Despre tot ceea ce înseamnă agricultură și oameni din acest sector extrem de important, ne-a vorbit directorul Direcției Agricole Covasna, Konczei Csaba, unul dintre cele mai implicate personaje în redirecționarea agriculorilor către noile tendințe care ar trebui urmate, astfel încât munca acestora să fie răsplătită pe măsură.

Domnule director, aș începe prin a vă întreba care anume este structura județului Covasna în ceea ce privește terenul agricol?

Dintr-o suprafață totală de peste 370.000 de hectare, județul nostru dispune de 186.172 de hectare de teren agricol, acesta fiind împărțit în 83.327 de hectare teren arabil, 41.300 de hectare fânețe, 60.000 de hectare de pășuni și 529 de hectare de livezi. Aici există însă mai multe aspecte, la livezi, de exemplu, acestea fiind îmbătrânite și de fapt nemaifiind vorba de livezile înțelese în sensul clasic. Cele 529 de hectare de livezi sunt de fapt cele rămase în urma fostelor CAP-uri și nu cred că avem mai mult de 150 de hectare de livezi propriu-zise, restul fiind livezi doar în hârtii, asta pentru că întreținerea unei livezi costă foarte mult, așa că vechile livezi sunt ținute mai mult pentru cosit, căci nu prea se mai investește în pomii fructiferi. Un alt aspect legat de terenurile agricole ale județului se referă la faptul că din toată această suprafață, 77% sunt incluse în terenuri agricole de zonă montană, prin prevederi exclusive ale Uniunii Europene. Această categorisire i-a exclus însă pe unii, ceea ce-i dezavantajează atunci când vine vorba de bani europeni, în sensul că acești bani sunt mult mai consistenți pentru zonele montane, considerate defavorizate. Există deci unele comune care nu au fost declarate zone montane, chiar dacă alte comune vecine au fost, ceea ce a stârnit nemulțumirea oamenilor. Stabilirea acestor zone s-a făcut însă prin studii efectuate pe satelit prin GPS de către Institutul de Geodezie București și vor mai putea fi negociate abia în 2013.

Care este ramura de bază a agriculurii județului și cât de mult este muncit pământul?

Ramura de bază o constituie culturile de cartofi și zootehnia – creșterea bovinelor și ovinelor. Pământul este muncit, în acest sens situându-ne pe primul loc în țară, semn că oamenii de aici țin cont de ceea ce au și sunt atașați de pământuri. Din cele peste 83.000 de hectare de teren arabil, datele oficiale arată că 5.432 sunt neînsămânțate și lăsate pârloagă, însă părerea mea de specialist este că suprafața este mai mare, până la 10.000 de hectare. Explicația vine de la faptul că oamenii nu declară pământul nelucrat către primării, iar asta vine dintr-o mândrie, în sensul că mulți, îmbătrâniți fiind, nu mai fac față muncii câmpului. Cu toate acestea, după ce au cerut retrocedarea terenurilor luate de comuniști, consideră că acum e o rușine să se știe că terenurile acelea rămân nelucrate – e rușine în sat, față de vecini și cunoscuți.

Ce ne puteți spune despre ceea ce cultivă covăsnenii cel mai mult și despre producțiile realizate?

Grâul de panificație se cultivă pe 19-22.000 de hectare, cerealele de primăvară precum orzoaica pe 8-10.000 de hectare, cartofii pe 15-18.000 de hectare, sfecla de zahăr pe 1-4.000 de hectare. Se mai cultivă porumb – iar aici au crescut producțiile anuale datorită faptului că au apărut hibrizi care rezistă temperaturilor specifice zonei, dar și pentru că aceste temperaturi s-au modificat odată cu încălzirea globală; se mai cultivă, desigur, legume și mai există culturile furajere, ierburile permanente. Dincolo de acestea, oamenii au început să se ocupe și de rapița de toamnă odată cu apariția unor hibrizi rezistenți în condițiile de aici, aceasta fiind foarte vandabilă, ceea ce a dus la o creștere considerabilă în privința cultivării. În ceea ce privește producțiile anuale, acestea sunt destul de bune, chiar dacă anul trecut au fost afectate de vremea ploioasă – mai puțin porumbul, care tocmai de aceea a fost mai mult. La cartofi s-a produs mai puțin – o producție medie de 16.000 de kilograme pe hectar, dar oamenii au avut noroc prin faptul că și restul Europei a fost afectat de producția scăzută, ceea ce a făcut posibilă vânzarea în spațiul comunitar. S-au produs, anul trecut, 266.357 de tone care au fost vandabile, astfel că s-au vândut inclusiv în Ungaria, Slovacia, Cehia.

Cititi mai mult in Covasna Media