Cum plănuieşte România reînvierea agriculturii

Introducerea unei taxe pe terenurile agricole necultivate va avea efecte benefice asupra agriculturii româneşti, fiindcă va stimula vânzarea de parcele, va facilita achiziţia unor suprafeţe fertile mai mari şi va duce la majorarea producţiei de culturi tradiţionale precum grâul şi porumbul, potrivit unei analize Reuters, citată de Mediafax.
În prezent, circa o treime din cele nouă milioane de hectare de terenuri arabile este necultivată, în principal, din cauza metodelor ineficiente de practicare a agriculturii, dar şi pentru că proprietăţile restituite după căderea comunismului au fost foarte puţine.

Taxa anuală avută în vedere, de circa 100 de euro pentru fiecare hectar necultivat, ar putea accelera procesul de consolidare şi de majorare a producţiei, într-o perioadă în care preţurile mondiale ale materiilor prime sunt în creştere. "Problema agriculturii este de amploare. Deseori blochează investiţiile, iar achiziţiile de terenuri sunt dificile", a declarat Stuart Meikle, analist independent în domeniul agriculturii.

Meikle crede că dacă terenurile agricole nu ar fi fost fragmentate şi agricultura ar fi funcţionat normal, România nu ar fi fost în recesiune. România are resurse naturale să hrănească o populaţie de cinci ori mai mare decât cei 22 de milioane de cetăţeni, dar în 2008 a importat alimente de 6,1 miliarde de dolari.

Preţurile terenurilor sunt de circa 2.000 de euro pe hectar, respectiv 15%-20% din media din Marea Britanie şi Germania, potrivit lui Richard Warburton, director general al fondului suedez de investiţii Kinnevik Agri.

Nivelul scăzut al preţurilor reprezintă un stimulent pentru posibilii cumpărători, care ar trebui însă să negocieze cu 100 de proprietari diferiţi, care deţin fiecare unul-două hectare, pentru a cumpăra terenuri suficiente pentru o fermă viabilă. "În sezonul care va urma adoptării legii vom asista probabil la creşterea producţiei", a declarat Paul Claxton, director general pentru operaţiunile din România ale grupului agrochimic Syngenta.

Claxon estimează că România are capacitatea să producă de trei ori mai mult decât o face în prezent, dar problema este când va reuşi să facă acest lucru. România a fost cunoscută drept "grânarul Europei" înainte de al doilea război mondial datorită solului fertil, în special în zona Dunării. În prezent, agricultura are o contribuţie de circa 7% la PIB, deşi 30% din forţa de muncă este în acest sector, potrivit Băncii Mondiale.

Reuters dă ca exemplu satul Aita Mare din Covasna, unde terenurile sunt împărţite în mici parcele, mijlocul de deplasare preferat este căruţa, iar unele loturi sunt necultivate. Situaţia poate fi întâlnită la nivelul întregii ţări, grupuri de oameni care însămânţează sau recoltează manual fiind un fapt obişnuit.

În România există 200 de tractoare pentru 100 de kilometri pătraţi de teren arabil, comparativ cu peste 600 în Franţa şi Germania, 800 în Spania şi peste 2.000 în Italia.

Producţia de cereale este de circa 3.250 de kilograme la hectar, mai mică decât în majoritatea statelor europene, inclusiv decât în Bulgaria şi Serbia, potrivit datelor Băncii Mondiale.

România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Franţa, în privinţa recoltei de porumb, dar este cel mai ineficient producător. "Afacerile agricole din România au un potenţial uriaş. Posibilităţile sunt aceleaşi cu cele din Statele Unite, în urmă cu 100 de ani. Atunci, oamenii migrau spre vest, acum o iau spre est", a declarat Per Villumsen, şeful companiei daneze FirstFarms, care deţine peste 7.000 de hectare de terenuri în România.

citeste mai mult in curierul national