Dacian Ciolos a prezentat rezultatele negocierilor pentru Romania a reformei Politicii Agricole Comune (PAC)

Ministrul Dacian Ciolos a prezentat, ieri, rezultatele negocierilor pentru Romania a reformei Politicii Agricole Comune (PAC).

Conform ministrului agriculturii, s-a obţinut creşterea co-finanţării naţionale a plăţilor directe pentru începând cu anul 2010. Ca rezultat al negocierilor, România a obţinut un procent mai mare care se aplica din anul 2010, şi anume 50% din nivelul plăţilor directe aplicat în Comunitate în 2004. România a obţinut posibilitatea de a suplimenta plăţile directe cu cca. 800 milioane euro de bugetul naţional în decurs de trei ani, respectiv 2010 – 2012. Se estimează, ca urmare a acestei decizii, că plăţile la ha vor creşte cu cca. 40 euro, faţă de nivelurile prevăzute în Tratatul de aderare.


În ceea ce priveşte normele pe care fermierii trebuie să le respecte pentru a avea acces la subvenţii, ţara noastra a obţinut avansarea pana la 1 ianuarie 2016 a termenului de aplicare a cerinţelor de eco-condiţionalitate privind bunăstarea animala în ferme (propunerea iniţială a fost 2014). În caz de nerespectare de către fermieri a regulilor comunitare, este permis statelor membre să nu aplice o sancţiune (reducere sau excludere) pentru ajutorul financiar comunitar de până la 100 €. Aceeaşi suma este prevăzuta separat pentru dezvoltare rurală şi eco-condiţionalitate (pentru plăţi directe).

Pentru România acest punct reprezintă un avantaj datorita numărului mare de fermieri care lucrează un număr mic de hectare: 4 - 5 ha.

Un alt punct important al negocierilor privind bilanţul de sănătate al Politicii Agricole Comune îl constituie articolul 68 din propunerea de Regulament care prevede ca Statele membre pot utiliza până la 10% din plafoanele lor naţionale bugetare pentru plăţi directe (la hectar) în sectoarele lor prioritare, pentru măsuri referitoare la protecţia sau ameliorarea mediului sau pentru îmbunătăţirea calităţii şi a comercializării produselor agricole. Un rezultat important al negocierilor a fost stabilirea procentului maxim de finanţare de 10% în cazul noilor state membre la nivelul plafonului integral al plaţilor directe (corespunzător pentru. România anului 2016).

În urma negocierilor au fost alocate fonduri suplimentare pentru noile state membre (UE 12 1) în cuantum de 90 milioane € anual.

România (şi Bulgaria) sunt principalele beneficiare deoarece sprijinul se derulează timp de 6 ani (faţă de 3 ani în cazul noilor state membre din grupul - UE 10).

României îi revine astfel suma de 17,7 mil. € anual pe o perioada de şase ani, însumând 106,2 mil. € faţă de Polonia de exemplu, căreia îi revine o suma de aproximativ 92 milioane euro. Domeniile pentru care se poate utiliza aceasta finanţare în cazul României sunt: sectorul lapte, orez, activităţi agricole desfăşurate în zone cu condiţii dificile de producţie agricolă etc. Procentul maxim care poate fi utilizat din cei 10% pentru plăţi cuplate cu producţia (adică susţinerea directă a producţiei agricole) a fost stabilit la 3,5%, faţă de 2,5% cât era propus iniţial.

Cotele naţionale de lapte au fost suplimentate cu 1% pe an timp de 5 ani (2009 - 2013) până la eliminarea acestora în anul 2015. Măsura prevăzută în Programele naţionale de dezvoltare rurala privind investiţiile în fermele de lapte, poate fi finanţată până la 31 martie 2014 (cofinanţarea naţionala fiind astfel un ajutor de stat permis).

De asemenea, s-a obţinut menţinerea mecanismelor de intervenţie pe piaţa de cereale, pentru grâul dur, orez dar şi în sectorul laptelui. Astfel, intervenţia pe piaţă pentru grâul de panificaţie va avea loc în perioada de intervenţie de la 1 noiembrie la 31 mai, la nivelul preţului de intervenţie de 101,31 €/t până la o cantitate maxima de 3 milioane tone la nivelul întregii Uniuni Europene.

Dacă această cantitate este depăşită, intervenţia va putea continua, dar nu la nivelul preţului de intervenţie, ci va avea loc prin licitaţie publică. Licitaţia publică presupune ca producătorii la nivel comunitar să facă oferta de cantităţi şi preţuri; pe baza ofertelor, CE decide în final cumpărarea la intervenţie pentru ofertele de preţ cele mai scăzute, indiferent din ce Stat membru privind acestea.

În ceea ce priveşte asigurările pentru riscuri de piaţă şi condiţii naturale, valoarea maximă a sprijinului public în cazul utilizării acesteia este de 65%, spre deosebire de actualele prevederi comunitare din sectorul veterinar şi fitosanitar, unde se aplica o finanţare publica de numai 50%. Din finanţarea publică pentru această măsura, UE asigură o co-finanţare de 75%, restul urmând să fie asigurat din bugetul naţional.

Modularea este un mijloc de transfer/realocare bugetar(ă) a(l) unor sume din Pilonul I (subvenţii directe pe fermă) către Pilonul II (dezvoltare rurală). Comisia propune creşterea progresivă a modulării, altfel spus, reducerea subvenţiilor pe fermă şi transferarea fondurilor spre dezvoltare rurală. Modularea nu se aplică beneficiarilor plăţilor directe în valoare totala de până la 5.000 EUR.

Statele din UE-15 2 (vechile state membre) aplică în mod obligatoriu modularea din anul 2005 la nivelul a 5% din plafonul plăţilor directe, însă numai pentru fermele care primesc mai mult de 5.000 € plăţi directe. Statele din UE-10 vor aplica modularea din 2012, în timp ce Bulgaria şi România sunt exceptate de la modulare până în 2013 inclusiv. Perspectiva financiară post 2013 urmează a fi negociată în anii următori, până în 2013. Altfel spus, României nu i se aplică aceasta reducere a subvenţiilor până în 2013, dimpotrivă, permiţându-i-se să crească aceste subvenţii din bugetul naţional pentru a ajunge mai repede la nivelul maxim permis.

Se aplică modularea progresivă de 4% (în loc de 9% cum se propusese iniţial) care se adaugă la reducerea prevăzută mai sus, şi aceasta numai pentru fermele care primesc mai mult de 300 mii €.

Comisia a propus eliminarea măsurii de scoatere a terenurilor din circuitul agricol ca instrument de control al aprovizionării. Statele membre vor avea la dispoziţie instrumente corespunzătoare pentru a asigura conservarea beneficiilor ecologice actuale rezultate în urma scoaterii terenurilor din circuitul agricol. Consiliul a adoptat abolirea cerinţelor de „set-aside” aşa cum sunt prevăzute în regulamentul privind plăţile directe.

Un alt punct important al negocierilor îl constituie creşterea limitei maxime de investiţii pentru tinerii fermieri de la 55 mii euro la 70 mii € pe fermă. Statul membru poate stabili o limită maximă, care să nu depăşească acest nivel.