Deşertificarea se extinde în sud-vestul Mehedinţiului

20.000 de hectare de suprafeţe agricole din sud-vestul judeţului au devenit nisipoase, din cauza defrişării masive a perdelelor de protecţie şi a plantaţiilor de pomi. În plus, creşte temperatura pe glob, iar noi nu mai avem nici măcar un sistem funcţional de irigaţii. Soluţii ar fi să oprim deşertificarea şi să scoatem şi ceva profit, dar sunt imposibil de pus în practică, pentru că nu sunt bani.

Mai bine de 10 la sută din suprafaţa agricolă a Mehedinţiului este formată din nisipuri aride. Fenomenul s-a accentuat după `90, când agricultura s-a prăbuşit. Perdelele de protecţie au fost rase, la fel şi livezile, nu se mai irigă şi nu se mai cultivă nimic. „Aici era fabrică de bani, domnule. Nu trebuia să fi stricat plantaţiile. Ar trebui să se pună caişi, piersici, să pună plantaţie din nou. Păi, uitaţi-vă ce distrus e pământul. Nu mai lucrează nimeni pământul, că nu se merită. Numai să vină străini de-aştia să facă ceva, că-i păcat. Sunt nisipoase, din cauză că s-a slăbit terenul şi se extind”, spune Ilie Moraru, localnic din Burila Mare.


De pe terenurile respective, abia dacă se mai obţin producţii. Fără apă, oamenii au şi renunţat să le mai cultive. Acum, pe zeci de mii de hectare nu mai creşte nici măcar iarba. „Se extinde nisipul. Încă nu e vânt acum, dar când bate vântul, ştiţi cum e?! Pe aici nu se poate merge, e plin de praf, se duce praful încolo în depărtare. Nu e o zi să nu bată vântul. S-a ajuns aici, perntru că s-au tăiat toate perdelele de protecţie, nu se mai cultivă nimic, care cum vor taie perdelele de protecţie. Ce vii erau odată aici, erau viile gostatului de la Burila Mare”, îşi aminteşte Gheorghiţa Izvoranu.

Citeste mai mult in Adevarul