Până să i se dea pe mână tehnici moderne de reciclare, mediul rural s-a descurcat, din bătrâni, cum a ştiut mai bine cu ecologia: de la mere putrede vârâte în cazanul de ţuică până la umilul bălegar pus de cu toamnă pe ogor. Primele PET-uri din plastic ajunse prin satele româneşti au venit odată cu ajutoarele din anii ’90 aduse de francezi şi belgieni. Au ţinut în ele câteva zile preţiosul Pepsi „original“ sau sucul de „tutti frutti“, după care recipientele secate cu totul au reintrat rapid şi fără emoţii în sistem. Laptele se căra cu PET-ul. Antigelul la fel, benzina în cele de doi litri.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Afacere la cheie cu flori in ghiveci
Aveti un teren de 100 mp Puteti castiga fara efort 30 000 de euro an cultivand si comercializand FLORI IN GHIVECI Florile in ghiveci castiga din ce in ce mai mult teren Motivul este usor de intuit – florile in ghiveci rezista un timp mai indelungat – si acesta este un aspect care conteaza enorm mai ales daca este...
Oferta Speciala
valabila 48h
valabila 48h
Altele, uzate nu doar tehnic, ci şi spiritual, erau tăiate de la brâu în jos şi ajungeau răsaduri de lună mai pentru viitoarele tulpini de roşii, ardei sau castraveţi. Reutilizările nu cunoşteau practic limite. În fine, maximum de inventivitate, cu inflexiuni mai mult sau mai puţin eco: primeam ouă de acasă înfăşurate în ziar şi puse mai apoi, ca să nu se spargă, într-o sticlă de plastic mare, tăiată la gât.
Citeste mai mult in Cotidianul
Autor: AgroRomania.ro
Votati articolul
Nota: 5 din 1 voturi
Urmareste-ne pe Google News








