Efectul tratamentelor cu fungicide asupra producţiei la orzul de primăvară

Cultura orzului de primăvară ocupă suprafeţe din ce în ce mai mari, fiind în unele zone ale ţării principala cultură de primăvară. Producţiile mari realizate, perioada de vegetaţie scurtă, niveluri mai reduse de fertilizare şi multiple posibilităţi de utilizare fac ca această cultură să fie din ce în ce mai răspândită, fiind una din cele mai profitabile culturi.
Reuşita culturii este dependentă şi de limitarea atacului de boli, unele deosebit de păgubitoare. În condiţiile din Transilvania, bolile foliare în culturile de orz de primăvară reprezintă un permanent factor de risc pentru stabilitatea şi calitatea recoltelor. Pierderile de producţie înregistrate sunt cuprinse între 10 şi 30%, la care se adaugă deprecierea calitativă a valorii culturale a seminţelor. In funcţie de soiul cultivat, conditiile climatice şi tehnologia de cultură, aparatul foliar este afectat în proporţie de 20-40% de către o serie de agenţi patogeni: Pyrenophora teres, Blumeria graminis f. sp. hordei, Rhynchosporium secalis, Puccinia hordei, Septoria passerinii şi alţii.

În a doua parte a perioadei de vegetatie, mai nou, apar pe spic simptome cauzate de Fusarium spp. Protecţia culturii împotriva principalelor boli foliare se realizează prin măsuri de combatere integrată, prin aplicarea simultană a combaterii pe cale ge- netică, agrotehnică şi chimică (Popov şi colab., 2005, 2007; Vanova şi colab., 2006). Cultivarea de soiuri rezistente la boli şi măsurile agrofitotehnice (data semănatului, adâncimea de semănat şi îngrăşămintele) sunt determinante în profilaxia bolii. Tratamentele chimice aplicate în perioada de vegetaţie sunt cele mai eficace în prevenirea şi combaterea complexului de boli la orzul de primăvară (Robertson şi Stark, 2003; Hachett şi Dunne, 2007; Anderson, 2009).

În lucrarea de faţă prezentăm efectul tratamentelor cu fungicide în vegetaţie asupra capacităţii de producţie şi eficacitatea unor fungicide în combaterea bolilor foliare, la orzul de primăvară.

Cercetările privind protecţia orzului de primăvară împotriva principalelor boli foliare s-au realizat la S.C.D.A. Turda, în perioada 2007-2009. În culturile de orz de primăvară, bolile foliare dominante au fost: pătarea reticulară brună (Pyrenophora teres) şi făinarea (Blumeria graminis f. sp. hordei). Studiul efectului tratamentelor cu fungicide în vegetaţie asupra producţiei şi a gradului de îmbolnăvire s-a realizat prin experienţe de tip bifactorial ampla- sate după metoda parcelelor subdivizate, în trei repetiţii.

Au fost experimentate trei variante de tratament: netratat (T0), un tratament (T1) şi două tratamente (T2) la patru soiuri de orz de primavară: Turdeana, Daciana, Jubileu şi Romaniţa. Tratamentele în vegetaţie s-au efectuat cu fungicidul Falcon 460 (0,6 l/ha) la apariţia ultimei frunze, iar la sfârşitul înfloritului, cu Prosaro (1,0 l/ha). Totodată, s-a testat eficacitatea a şapte fungicide noi, în prevenirea şi combaterea complexului de boli foliare. Efectul tratamentelor cu fungicide asupra producţiei, la orzul de primăvară Gradul de manifestare a bolilor foliare a fost exprimat în procent suprafaţă necrozată evaluată în perioada umplerii boabelor. Producţia a fost evaluată în kg/ha cu 86% s.u. În laborator, au fost determinate masa a 1000 de boabe (MMB, g) şi greutatea hectolitrică (kg/hl). Datele obţinute au fost prelucrate statistic prin analiza varianţei şi calculul corelaţiilor şi al regresiilor.

REZULTATE EXPERIMENTALE

Evoluţia temperaturilor şi a precipitaţiilor din cei trei ani de experimentare, din perioada de vegetaţie a orzului de primăvară (martie-aprilie), caracterizate prin puternice deficite hidrice şi excese termice, au influenţat în mod apreciabil atât apariţia bolilor foliare, cât şi capacitatea de producţie a soiurilor experimentate. Analiza varianţei privind gradul de atac cauzat de pătarea reticulară brună (Pyrenophora teres), făinare (Erysipe graminis f. sp. hordei) şi producţia obţinută, pentru experienţa ani x tratamente x soiuri relevă influenţe semnificative ale acţiunilor factoriale asupra caracterelor studiate.

Interacţiunile bifactoriale ani x tratamente şi ani x soiuri au influenţat semnificativ efectul tratamentelor cu fungicide şi reacţia soiurilor, iar interacţiunea tratamente x soiuri a fost foarte semnificativă doar pentru gradul de atac cauzat de pătarea reticulară brună (Pyrenophora teres). Interacţiunea polifactorială ani x tratamente x soiuri a influenţat semnificativ numai gradul de îmbolnăvire cu cele două boli: pătarea reticulară brună (Pyrenophora teres) şi făinare (Erysipe graminis f. sp. hordei).

Din cei trei ani de experimentare, anul 2007 a fost mai favorabil pentru manifestarea celor două boli foliare, suprafaţa necrozată cauzată de pătarea reticulară brună fiind de 10,2%, iar cea afectată de făinare, de 7,0%. Referitor la producţie, cel mai favorabil a fost anul 2008, când s-au realizat 5405 kg/ha, iar cel mai nefavorabil, 2009, cu numai 3824 kg/ha, valori asigurate statistic, comparativ cu anul 2007.

Tratamentele aplicate cu fungicide au redus semnificativ gradul de îmbolnăvire cu cele două boli foliare, având influenţă pozitivă asupra producţiei, fiind obţinut un spor mediu de 8,0% în cazul aplicării unui tratament, la apariţia frunzei stindard şi de 18,0%, când s-au aplicat două tratamente la apariţia frunzei stindard şi la sfârşitul înfloritului.

În ceea ce priveşte reacţia soiurilor, cel mai sensibil la boli s-a dovedit a fi Daciana, cu 10,2% suprafaţă afectată de pătarea reticulară brună, respectiv cu 8,3%, de făinare. Efectul tratamentelor cu fungicide asupra producţiei, la orzul de primăvară producţia medie cea mai ridicată s-a înregistrat la soiul Romaniţa şi a fost de 4834 kg/ha. Analizând gradul de manifestare a principalelor boli foliare - pătarea reticulară brună şi făinare - pe soiuri, în condiţiile aplicării unui singur tratament cu fungicide, la apariţia frunzei stindard, suprafaţa necrozată s-a diminuat substanţial, de la 21% la 6,2%, pentru pătarea reticulară brună, respectiv, de la 5,6% la 1,1% pentru făinare, comparativ cu varianta netratată.

Prin aplicarea a două tratamente, la apariţia frunzei stindard şi la sfârşitul înfloritului, suprafaţa foliară necrozată a fost semnificativ redusă, sub 3%, foliajul plantelor s-a menţinut în stare verde până aproape de maturitatea tehnică. Tratamentele aplicate au avut o influenţă pozitivă asupra capacităţii de producţie, asigurând producţii mult superioare variantei netratate, la cele patru soiuri experimentate, de până la 5283 kg/ha, la soiul Romaniţa, în condiţiile în ca- re doi ani au fost mai puţin favorabili pentru această cultură.

Calculul relaţiei dintre suprafaţa foliară afectată de pătarea reticulară brună, făinare şi producţie a evidenţiat corelaţii negative, definite de următoarele ecuaţii de regresie: y = 5030,0 - 38,86x, cu R2 = 0,7552*** y = 4994,3 - 158,13x, cu R2 = 0,6278***

Influenţa unor fungicide mai noi, aplicate la soiul Daciana, asupra combaterii celor două boli foliare: gradul de îmbolnăvire a fost redus semnificativ în cazul tuturor fungicidelor aplicate, de la 24,9% la 1,7% pentru pătarea reticulară brună, iar pentru făinare, de la 19,9 la 0,7%. Cele mai substanţiale reduceri de suprafaţă foliară bolnavă au fost înregistrate în cazul folosirii produselor Falcon Succesor (0,7 l/ha) şi Nativo (0,8 l/ha).

Efectul tratamentelor cu fungicide asupra producţiei, la orzul de primăvară Fungicidele aplicate la soiul Daciana au determinat şi importante creşteri de producţie. Astfel, pentru produsele Charisma (1,2 l/ha şi Nativo (0,8 l/ha) producţiile realizate, medii pe trei ani, au fost cele mai mari, de 6070 kg/ha, respectiv 6161 kg/ha. Tratamentele foliare cu fungicide au influenţat pozitiv greutatea hectolitrică şi masa a 1000 de boabe, principalii parametri de productivitate, determinând sporuri de până la 17,5%, respectiv, 5,8%, valori asigurate statistic. Totodată a fost redus în mod apreciabil numărul de boabe bolnave, de la 13%, la varianta netratată, la 2%, la varianta tratată cu Nativo (0,8 l/ha).

CONCLUZII

• Tratamentele cu fungicide în perioada de vegetaţie asigură exprimarea potenţialului biologic al soiurilor de orz de primăvară, sporurile de producţie fiind semnificative.


• Aplicarea unui singur tratament foliar la apariţia frunzei stindard a determinat sporuri de producţie cuprinse între 4,4-9,6%, media fiind de 7,9% comparativ cu varianta netratată. Prin aplicarea a două tratamente primul la apariţia frunzei stindard, iar al doilea la sfârşitul înfloritului, producţia salvată a crescut cu 15,8-22,8%, media fiind de 18,2%, valori asigurate statistic.


• Pentru soiul de orz de primăvară Jubileu, s-au înregistrat cele mai ridicate sporuri de producţie, de până la 22,8%, prin aplicarea tratamentelor cu fungicide.


• Fungicidele Amistar Extra (0,5 l/ha), Acanto Plus (0,5 l/ha şi Nativo (0,8 l/ha) s-au dovedit mai eficace în prevenirea şi combaterea bolilor foliare, fiind obţinute cele mai ridicate producţii ( 5967-6161 kg/ha).


• Tratamentele foliare cu cele şapte fungicide testate au influenţat pozitiv masa a 1000 boabe şi greutatea hectolitrică, determinând creşteri de până la 17,5%, respectiv, 5,8%, valori asigurate statistic.

AUTORI: ELENA NAGY, LAURA ŢICUDEAN, DAN CRISTIAN NAGY, ALEXANDRA SUCIU, VIOREL FLORIAN

Material prezentat in analele I.N.C.D.A. FUNDULEA