Petre Ludovic este cercetătorul care a creat cele mai multe soiuri îmbunătăţite de cireşe din ţară. Specialistul a perfecţionat pomii fructiferi la Staţiunea de Cercetare Pomicolă pentru ca aceştia să reziste vitregiilor vremii şi să rodească şi pe timp de secetă sau ger.
Cei mai buni vişini şi cireşi din ţară cresc pe dealurile de la Miroslava, în apropiere de Iaşi. Specialiştii de la Staţiunea de Cercetare Pomicolă îngrijesc o livadă imensă, care se întinde pe 50 de hectare. „Aici avem Colecţia Naţională de Cireşi şi Colecţia Naţională de Vişini. Practic aici se găsesc toate soiurile româneşti existente în ţară, plus cele pe care le îmbunătăţim an de an”, explică Petre Ludovic (64 de ani), care lucrează la staţiune de la înfiinţarea ei, în 1977.
profesorului Cireaşă
Ludovic spune că a moştenit „misiunea” de a crea cireşul perfect de la predecesorul şi mentorul său, pe care îl cheamă chiar Cireaşă. Acesta a conceput primul soi de cireş îmbunătăţit din Moldova. „Profesorul Victor Cireaşă mi-a zis că dacă voi crea măcar patru noi soiuri nu voi fi trecut prin viaţă degeaba. Aşa m-am ambiţionat“, povesteşte Petre Ludovic.
În total, Ludovic este părintele a 20 din cele 22 de soiuri concepute în livezile din Miroslava, în ultimii 30 de ani. El mai are alte zece noi sortimente în curs de omologare. Cele mai multe sunt soiuri de cireşe, patru sunt de nuc şi unul de vişin. Modest, cercetătorul spune că l-a ajutat şi clima. „Iaşiul este capitala cireşului. Aici este locul ideal pentru aceşti pomi. Nu întâmplător cea mai mare suprafaţă cultivată cu cireşe se află în judeţul Iaşi”, explică cercetătorul.
Livada plină de „rude“
Fireşte, în calitate de părinte al cireşilor, are privilegiul să le aleagă un nume. Aşa că s-a înconjurat la locul de muncă de „rude”: soiul Tereza (mama), Marina (fiica), dar şi Cătălina, Oana, Anica şi Lucia, nume culese de pe alte ramuri le familiei. Primul soi l-a dedicat soţiei, Maria. „Denumirea are o dublă semnificaţie căci m-am gândit şi la Fecioara Maria, care a născut printr-un procedeu si milar”, spune mai în glumă, mai în serios, Petre Ludovic.
Citeste mai mult in Adevarul
Cei mai buni vişini şi cireşi din ţară cresc pe dealurile de la Miroslava, în apropiere de Iaşi. Specialiştii de la Staţiunea de Cercetare Pomicolă îngrijesc o livadă imensă, care se întinde pe 50 de hectare. „Aici avem Colecţia Naţională de Cireşi şi Colecţia Naţională de Vişini. Practic aici se găsesc toate soiurile româneşti existente în ţară, plus cele pe care le îmbunătăţim an de an”, explică Petre Ludovic (64 de ani), care lucrează la staţiune de la înfiinţarea ei, în 1977.
profesorului Cireaşă
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Cultura de sofran
Afla acum tot ce trebuie sa stii despre cultura de sofran - "aurul rosu" Iti propunem afacerea anului cultura de sofran De ce tocmai sofran Pentru ca Sofranul Crocus stativus furnizeaza cel mai scump condiment din lume Si nu numai Este si cel mai scump aliment mai scump decat caviarul carnea de vita Kobe sau otetul...
Oferta Speciala
valabila 48h
valabila 48h
Ludovic spune că a moştenit „misiunea” de a crea cireşul perfect de la predecesorul şi mentorul său, pe care îl cheamă chiar Cireaşă. Acesta a conceput primul soi de cireş îmbunătăţit din Moldova. „Profesorul Victor Cireaşă mi-a zis că dacă voi crea măcar patru noi soiuri nu voi fi trecut prin viaţă degeaba. Aşa m-am ambiţionat“, povesteşte Petre Ludovic.
În total, Ludovic este părintele a 20 din cele 22 de soiuri concepute în livezile din Miroslava, în ultimii 30 de ani. El mai are alte zece noi sortimente în curs de omologare. Cele mai multe sunt soiuri de cireşe, patru sunt de nuc şi unul de vişin. Modest, cercetătorul spune că l-a ajutat şi clima. „Iaşiul este capitala cireşului. Aici este locul ideal pentru aceşti pomi. Nu întâmplător cea mai mare suprafaţă cultivată cu cireşe se află în judeţul Iaşi”, explică cercetătorul.
Livada plină de „rude“
Fireşte, în calitate de părinte al cireşilor, are privilegiul să le aleagă un nume. Aşa că s-a înconjurat la locul de muncă de „rude”: soiul Tereza (mama), Marina (fiica), dar şi Cătălina, Oana, Anica şi Lucia, nume culese de pe alte ramuri le familiei. Primul soi l-a dedicat soţiei, Maria. „Denumirea are o dublă semnificaţie căci m-am gândit şi la Fecioara Maria, care a născut printr-un procedeu si milar”, spune mai în glumă, mai în serios, Petre Ludovic.
Citeste mai mult in Adevarul
Autor: AgroRomania.ro
Votati articolul
Nota: 4.75 din 4 voturi
Urmareste-ne pe Google News