MADR aduce clarificări în cazul neregulilor descoperite de OLAF în derularea programului SAPARD

Ministerul Agriculturii precizează că nota primită de la APDRP în data de 8 aprilie 2010 prezenta situaţia în urma controlului şi a solicitării OLAF, precum şi problemele ce ar putea apărea în recuperarea sumelor, în condiţiile în care solicitarea se baza pe un raport preliminar, şi nu final.

Grupul de Investigaţii Politice (GIP) a dat publicităţii marţi un document intern al Ministerului Agriculturii realizat în urma cererii Oficiului European de Luptă Antifraudă(OLAF) de recuperare integrală a fondurilor nerambursabile SAPARD fraudate de firme din industria cărnii din România.

Preşedintele GIP, Mugur Ciuvică, a susţinut că OLAF a solicitat recuperarea întregii sume acordate firmelor, dar că oficialii Ministerului Agriculturii au considerat că ar trebui recuperate doar „cheltuielile afectate de nereguli, acestea reprezentând o valoare mică în raport cu valoarea totală decontată în cadrul proiectului".


De asemenea, potrivit GIP, APDRP a arătat că, în cazul în care s-ar respecta legislaţia europeană, adică „aplicarea strictă a măsurilor dispuse de OLAF", aceasta ar duce la „scăderea gradului de absorbţie a fondurilor alocate prin programul SAPARD" şi la „prăbuşirea industriei alimentare din România".

Potrivit comunicatului GIP, APDRP a arătat că, „datorită lipsei sau calităţii slabe a materialului probatoriu" pus la dispoziţie de OLAF, există riscul ca APDRP să piardă eventualele procese intentate de firmele de la care s-au recuperat fondurile, iar în cazul în care acest lucru ar avea loc, daunele să fie „fie suportate integral din bugetul comunităţii europene".

"Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a transmis Ministerului Agriculturii, în data de 8 aprilie 2010, o notă prin care prezenta situaţia în urma controlului şi a solicitării OLAF, precum şi problemele ce ar putea apărea în recuperarea sumelor, în condiţiile în care solicitarea organismului european se baza pe un raport preliminar şi nu pe unul final. Facem precizarea că numai Comisia Europeană poate cere recuperarea sumelor, OLAF făcând doar o recomandare în acest sens", se arată într-un comunicat de miercuri al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţin că, în vederea clarificării aspectelor sesizate de APDRP prin nota menţionată, ministrul Mihail Dumitru a dispus, prin rezoluţie ca Direcţia juridică a MADR să acorde asistenţă juridică APDRP privind competenţa OLAF de a solicita recuperarea debitelor în baza rapoartelor de control.

De asemenea, ministrul a cerut pregătirea unui punct de vedere ce ar putea fi discutat într-o întâlnire bilaterală OLAF - APDRP (eventual DLAF), precum şi analiza oportunităţii trimiterii unei scrisori sau organizarea unei întâlniri cu directorul DLAF, în cazul în care concluzia este că solicitarea OLAF este disproporţionată sau insuficient fundamentată.

"Ca urmare a acestor dispoziţii, instituţiile noastre şi organismul European de control au purtat o corespondenţă pentru clarificarea tuturor aspectelor, iar APDRP a început recuperarea sumelor", se arată în comunicat.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a verificat modul de implementare în România a 211 proiecte finanţate cu fonduri europene nerambursabile prin Programul SAPARD. În urma acestor controale, au fost constatate anumite neregularităţi în derularea investiţiilor realizate prin 17 proiecte, fapt pentru care s-a solicitat până în prezent recuperarea sumelor aferente investiţiilor respective.

Valoarea totală a acestor debite constituite la cererea OLAF este de 12,74 milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 1% din fondurile europene nerambursabile puse la dispoziţia României prin Programul SAPARD, respectiv 1.277.505.089,25 euro.

Proiectele pentru care s-au constituit debitele au fost finanţate prin Măsura 1.1 - „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", submăsura 2 - Carne şi produse din carne, din cadrul Programului SAPARD. Debitele au fost cauzate de nereguli constatate de OLAF pe parcursul licitaţiilor organizate de anumiţi beneficiari, acesta considerând în majoritatea cazurilor analizate că procesele de achiziţii au fost formale, atribuirea contractelor nefiind in concordanta cu principiul liberei concurente, respectarea parametrilor de calitate a obiectului achiziţiilor şi principiul eficienţei în utilizarea fondurilor.

Totodată, OLAF consideră că transmiterea de către furnizorii externi a ofertelor neautentice pentru solicitarea de fonduri este o tentativă de fraudă asupra bugetului european şi naţional. Alte nereguli identificate sunt legate de „Sistemul celor 3 oferte" pentru achiziţia de bunuri şi servicii, precum şi manipularea procedurilor de achiziţii.

OLAF a transmis toate probele la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru cercetări.