Mai mult de jumatate din produsele traditionale romanesti vin din Ardeal

Din 1.800 de produse tradiţionale care trebuie promovate, circa 1.000 sunt din Ardeal, scrie, astazi, Adevarul. Ministerul Agriculturii a înfiinţat un nou organism, cu sediul la Braşov, care trebuie să promoveze produsele alimentare tradiţionale, în ţară şi străinătate.

Oficiul Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti (ONPTER) nu va avea o misiune uşoară. O parte dintre producători au renunţat, iar alţii sunt în conflict cu marile trusturi.
Ţuica şi pâinea, în frunte
Doar în Transilvania, lista moştenită de noul organism este impresionantă, peste 1.000 de produse, mai mult de jumătate din cele atestate la nivel naţional, cu preparate din carne, lapte, legume - fructe, băuturi.

Topul este dominat de sătmăreni şi sibieni, cu peste 200 de produse fiecare. Sătmărenii au înregistrat peste 100 de băuturi, palincă, ţuică, rachiu. Sibienii sunt pe locul secund, datorită produselor de panificaţie, pâine de casă şi cozonaci.

Lista de la Sibiu este cea mai complexă, cu diverse caşuri şi salamuri, mai puţin salamul de Sibiu. La polul opus al topului sunt Clujul şi Braşovul. Cele 20 de produse lactate existente la Cluj sunt fabricate sub marca Napolact, inclusiv brânza de Năsal. Braşovul a atestat mai puţin de 10 produse de panificaţie şi lactate.

Palincarii aşteaptă sprijin
Misiunea Oficiului Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice nu este una simplă. Lucia Romanescu, director ONPTER ne-a declarat că atestarea produselor este primul pas, urmat de protecţia internaţională.

Pentru înregistrare, sunt necesare documente care să ateste metoda şi reţeta originală de fabricare, materia primă naturală, lipsa aditivilor alimentari, vechimea de cel puţin 25 de ani a reţetei. Un dosar pentru magiun este în lucru şi doar doi producători de telemea fac export, dar nu au încă produsul protejat.

Palincarii susţin că înfiinţarea organismului este tardivă. Trecerea palincii în rândul băuturilor alcoolice a favorizat marile trusturi care produc alcool şi a descurajat micii producători tradiţionali.

Mulţi ţărani şi-au închis cazanele. „Doar două firme îşi permit să plătească accizele solicitate şi să vândă palincă adevărată, nu cea falsificată, care se produce în continuare ilegal de către trusturi", ne-a spus Cornel Mureşan, reprezentant al Federaţiei Palincarilor din Transilvania.