Modernizarea agriculturii este o provocare pentru tarile nou aderate la UE - Dacian Ciolos

Dacian Cioloş: În primul rând, este foarte aşteptată o nouă reformare a Politicii Agricole Comune, care să ia în considerare noile realităţi ale agriculturii şi spaţiului rural european într-o Uniune Europeană cu 27 state membre.

Comisarul desemnat pentru portofoliul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în Comisia Europeană, Dacian Cioloş, a acordat un interviu Agerpres privind provocările pentru viitorul comisar european pe acest domeniu.
Agerpres: Care sunt provocările care stau în faţa viitorului comisar pentru agricultură, în general, şi ale lui Dacian Cioloş, în special, în viitorul mandat?

Dacian Cioloş: În primul rând, este foarte aşteptată o nouă reformare a Politicii Agricole Comune, care să ia în considerare noile realităţi ale agriculturii şi spaţiului rural european într-o Uniune Europeană cu 27 state membre. Această reformare este determinată şi de provocările deschiderii europene spre comerţul internaţional, dar şi de schimbările climatice, de aşteptările cetăţenilor europeni în legătură cu protecţia mediului şi cu siguranţa şi calitatea alimentelor. În statele membre intrate în UE în ultimii ani, modernizarea agriculturii este în continuare o provocare.

Agerpres: Care este semnificaţia funcţiei de comisar pentru agricultură şi dezvoltare rurală în Comisia Europeană din punctul de vedere al României ca ţară membră ?

D.C.: Cred că este în primul rând o recunoaştere a ponderii României ca stat membru în cadrul Uniunii Europene, dar cred că a fost şi un fel de 'pariu' al preşedintelui Barroso, care şi-a asumat nominalizarea mea pentru acest portofoliu, demonstrând că şi candidaţii din noile state membre pot asuma portofolii importante la nivel european. Cred că la fel ar putea fi interpretată şi alocarea portofoliului important privind bugetul Uniunii Europene, candidatului polonez.

Agerpres: Care sunt şansele României şi ale Poloniei - ţări cu potenţial agricol deosebit - de a concura ţările cu tradiţie din UE ?

D.C: Nu cred că mai putem vorbi doar de o concurenţă între ţări în cadrul Uniunii Europene. E mai degrabă o concurenţă între unităţi de producţie, firme, etc. În UE vorbim de o piaţă comună unde nu mai există frontiere sau bariere între producătorii şi comercianţii din toate statele membre ce compun această piaţă comună. România şi Polonia, ca şi celelalte state membre, trebuie să facă dovada competitivităţii produselor pentru a se impune pe piaţă. Să fii competitiv înseamnă să realizezi produse care sunt cumpărate de către consumatori, fie datorită preţului scăzut, fie datorită calităţilor lor specifice. Asta presupune investiţii pentru creşterea productivităţii sau pentru creşterea calităţii produselor. Dacă aceste investiţii vor fi susţinute inteligent de către guvernele naţionale, folosind oportunităţile oferite de Politica Agricolă Comună, eu cred că sunt şanse.

Agerpres: Criza economică şi financiară va afecta bugetul PAC şi implicit fondurile alocate ţărilor membre pentru agricultură şi dezvoltare rurală ? Cum vedeţi gestionarea acestui buget ?

D.C.: Nu atât criza economică şi financiară ar putea afecta bugetul Politicii Agricole Comune, cât deciziile de a realoca fonduri altor politici comunitare. Această discuţie privind repartizarea bugetului UE pentru perioada de după 2013 va avea loc în perioada următoare. Nu aş vrea s-o anticipez.

Agerpres: Care este părerea dumneavoastră privind o mai bună absorbţie a fondurilor europene, îmbunătăţirea exporturilor de produse agroalimentare, cucerirea unor noi pieţe şi valorificarea potenţialului agricol al României. Care ar fi, punctual, sfaturile în acest sens ?

D.C: Nu vreau să mai dau sfaturi public nimănui, pentru că nu cred că asta ar folosi la ceva. Nici nu cred că sunt în măsura să fac acest lucru. Sper însă, ca rezultatele activităţii în curs a Comisiei Prezidenţiale pentru agricultură creată de preşedintele României în acest an să poată să-şi continue activitatea şi în mandatul următor de preşedinte. Rezultatele activităţii acestei comisii ar putea fi utile viitorului guvern pentru a-şi asuma politic o strategie multianuală pentru agricultură, alături de un plan de măsuri pentru perioada până în 2013, până când şi bugetul european alocat agriculturii pentru România este deja cunoscut.