Necesitatea unui sistem de protecţie integrată a culturilor

În etapa actuală, când metodele biologice nu sunt dezvoltate de amploarea celor chimice şi nu este posibilă introducerea lor în toate sectoarele de protecţie vegetală şi silvice, trebuie găsite soluţii intermediare prin care se pot evita distrugerile de auxiliari. Trebuie găsite insecticide selective la care unele insecte auxiliare pot căpăta rezistenţă, aşa cum unele specii de acarieni au devenit rezistente. De asemenea folosirea de soiuri sau varietăţi de plante rezistente la atacul unor dăunători. Folosirea metodelor culturale, a îngrăşămintelor, a perioadei optime de semănat şi densitatea optimă a plantelor pot duce la reducerea tratamentelor şi deci la ocrotirea auxiliarilor.
De exemplu, se pot utiliza biopreparate care înlocuiesc perfect insecticidele chimice în combaterea unor larve defoliatoare - reducerea populaţiilor omizii păroase a dudului (Hyphantria cunea) din municipiul Roman în proporţie de peste 90 % cu ajutorul unui biopreparat pe bază de Bacillus thuringiensis.

O problemă de maximă importanţă este aceea a momentului aplicării tratamentelor, deoarece în cazul afidelor la sfeclă, atunci când larvele de Coccinelide se transformă în nimfe se pot face tratamente chimice, numai dacă afidofagii nu au rezolvat problema reducerii sub pragul de dăunare a densităţii dăunătorilor.

În cazul gândacului din Colorado este necesar ca tratamentul cu biopreparate pe bază de Beauveria bassiana să se aplice la apariţia adulţilor hibernaţi însă este necesar şi un al doilea tratament împotriva generaţiei de vară, reducând astfel simţitor populaţiile pentru anul următor. Pentru o integrare a metodelor este recomandabil să se introducă în soluţia de biopreparat şi un insecticid în doză subletală pentru a accelera moartea dăunătorului. Prin această combinaţie se obţine neliniştea dăunătorului, creşterea pH-ului în tubul digestiv şi deci crearea unor condiţii optime de germinare a sporilor de Bauveria bassiana.

Pentru gărgăriţa sfeclei (Bothynoderes punctiventris) efectul biopreparatului cu B. bassiana se refletă numai asupra limitării populaţiilor din anul următor, deoarece acesta are o singură generaţie pe an.

Reducerea populaţiilor de larve defoliatoare cu ajutorul Trichogramei cu peste 95 % la S.C.P.C.S.Z. – Giurgiu în 1985 demonstrează oportunitatea extinderii în producţie a integrării metodelor şi utilizării cu mai mult curaj a realizărilor cercetării în domeniul combaterii biologice.

Cele câteva exemple prezentate dovedesc că este posibilă o combatere rezonabilă şi o împletire armonioasă a metodelor în sensul obţinerii unui sistem integrat de protecţia culturilor agricole obţinerea unor produse agroalimentare lipsite
de reziduuri de pesticide, de asemenea a unei naturi mai puţin poluate, căci agricultura este marea sursă de poluare
a naturii prin pesticidele utilizate incluzându-se şi poluarea provocată de industriile producătoare de pesticide şi
îngrăşăminte.