Obiectiv Tulcea: Statul - şi prost administrator, şi rău platnic. Fermierii, ţepuiţi cu peste 6.000.000 RON. Cu penalizări la ţeapă!

Strigător la cer, atrag atentia publicatia Obiectiv Tulcea. Fermierii tulceni care şi-au irigat culturile anul trecut au dat în bâlbâială la sfârşitul anului trecut/ începutul anului curent când au început să curgă facturile cu penalităţi de întârziere la plata cheltuielilor cu apa de irigaţie, partea subvenţio­nată de stat. Ca formă de sprijin în agricultură, statul s-a angajat prin lege ca, în domeniul irigaţiilor, 90% din cheltuielile totale cu apa de irigat să fie asigurate sub formă de subvenţie, iar 10% să fie asigurate ca aport propriu de fiecare beneficiar, respectiv Organizaţie a Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii. Pentru că organizarea fermierilor în OUAI a fost condiţia obligatorie pentru ca statul să acorde subvenţii în irigaţii, toată lumea agricolă a înţeles, astfel că la nivel de judeţ s-au constituit şi sunt funcţionale un număr de 22 de OUAI, prin acestea irigându-se cam tot ce se cultivă în agricultura tulceană.
Este foarte important de menţionat că fără acei 10% aport propriu, respectiv neachitaţi la încheierea contractului cu furnizorul de apă, ANIF-ul nici nu stă de vorbă, iar pe cale de consecinţă, nici statul nu acordă subvenţie. Numai că în agricultura românească e ca la nimenea. OUAI-urile şi-au achitat la timp partea de 10%, statul cu subvenţia lui de 90%, nu. Şi nu numai că nu s-a achitat, dar mai calculează şi penalizări de întârziere în sarcina utilizatorilor., de ordinul zecilor de miliarde. Cu asta i-a scandalizat pe toţi.
Baza legală, uitată de stat

Există o lege nr. 138/2004 a Îmbunătăţirilor Funciare, există Norme metodologice privind alocarea şi acordarea subvenţiilor de la bugetul de stat pentru acoperirea unor categorii de cheltuieli necesare desfăşurării activităţii din îmbunătăţiri funciare. În baza acestei legi, OUAI-urile încheie un contract multianul cu furnizorul de apă, la care se mai adaugă acte adiţionale, alte prevederi pe care le consideră părţile contractante. Cum spuneam, cheltuielile din contract reprezentând obligaţia beneficiarului, de 10%, au fost onorate de toţi beneficiarii, fără excepţie. Numai că statul nu a plătit la timp subvenţia şi ANIF-ul s-a pus pe calculat facturi cu penalităţi de întârzierea plăţii cu apa şi le-a trimis beneficiarilor spre achitare. Aceasta cu toate că, toate OUAI-urile din judeţ au depus documentaţia pentru plata diferenţei de 90% din valoarea facturilor cu chel­tuielile totale la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, la termenele prevăzute de lege, obligaţie stipulată, de altfel, la art. 6 al.1 lit.j din Actul adiţional la Contractul multianual. Asta nu înţeleg fermierii: de ce ANIF-ul nu se îndreaptă cu plata facturilor de penalităţi către DADR, respectiv către Ministerul Agriculturii, şi le trimit lor?

Citeste mai mult in Obiectiv Tulcea