Producatorii agricoli cer introducerea in cultura a plantelor ameliorate prin inginerie genetica

Mai multe asociatii reprezentative ale producatorilor agricoli din Romania au publicat un comunicat prin care solicita guvernului si primului ministru sustinerea ministrului agriculturii, Valeriu Tabara, in demersul acestuia privind problematica plantelor ameliorate genetic, care reprezinta, in opinia semnatarilor documentului, un instrument de garantare a veniturilor agricultorilor din Romania, un mijloc de protectie a mediului inconjurator, aduce Romaniei pe intregul lant de la producator la consumator o economie de cca 1 miliard de euro anual.
In plus, in absenta unor mecanisme de reglementare a pietei si lantului alimentar, discutam de: bulversari sociale si structural in zonele rurale, reducerea considerabila a locurilor de munca, cresterea presiunii asupra bugetului asigurarilor sociale, absenta securitatii si stabilitatii alimentare pentru consumatori.

Produsele obtinute in agricultura au utilizare energetica, vestimentara sau sunt folosite de diversele industrii, insa in primul rand, au rolul de a hrani oamenii, de a le reconstitui forta zilnica, de a le mentine o buna sanatate. Cei 6,5 miliarde de oameni dispun, in prezent, de 18.200 miliarde de calorii, produse de agricultura mondiala. Pentru a asigura 2.500 calorii/zi, care este media necesara hranirii unui individ, 16.250 miliarde de calorii sunt suficiente. Cu toate ca exista un excedent de 1.950 miliarde de calorii, mai mult de 1 miliard de locuitori ai planetei sufera de foame, acestia provenind din tarile sarace, slab dezvoltate, se arata in comunicatul FNPAR.

Esential este sa intelegem ca acest pamant poate asigura hrana suficienta pentru toti locuitorii, insa ceea ce trebuie sa facem este sa utilizam cat mai bine productia agricola si sa acceptam noile tehnologii.

Cum s-a ajuns la un rezultat extraordinar tinand cont de cele afirmate de Clubul de la Roma si FAO in anii 1960?

Utilizarea ingrasamintelor si pesticidelor (care pot fi criticate in cazul utilizarii in exces sau fara discernamant) a reprezentat o masura de crestere a productiei agricole. Dupa aceea, selectionarea hibrizilor din specii salbatice a stat la baza revolutiei verzi in Mexic, India si in toate statele din Asia. In final, orientarea economiei chineze catre piata a fost o optiune politica ce a eliberat pe piata consumului o energie umana considerabila.

In timp, nu este corect sa respingem a priori aprobarea introducerii in cultura a plantelor provenite din organism modificate genetic sub pretextul ca de aceasta tehnologie profita o societate multinationala numita Monsanto.

Imaginati-va ce discurs se poate tine in cazul Boeing sau Airbus.

Chiar si cele mai virulente asociatii au fost si sunt scandalizate de aceasta interdictie, tinand cont de faptul ca agricultorilor li s-au ingradit dreptul de a alege tipul de tehnologie si de cultura. Foarte multe opinii aparute pe subiectul organismelor modificate genetic cer respingerea acestora din rationamente ideologice si pseudo-religioase. Lipsa de informare nu poate duce la sustinerea cercetarii, care sa permita intr-o buna zi cresterea randamentelor agricole pe unitatea de suprafata, cu diminuarea cantitatii de apa utilizata si a inputurilor chimice (ingrasaminte si pesticide) necesare procesului de productie.

Desigur, exista riscuri, insa ele sunt similare cu cele din domeniul sanatatii sau cel al energiei nucleare. Cercetarile stiintifice au rolul de a masura si imagina cum pot fi depasite riscurile potentiale. Decidentii politici trebuie sa detina zilnic informatii cu privire la rezultatele cercetarilor experimentale. Este uimitor cum militanti obscurantisti pot sa-si aroge dreptul de a distruge munca cercetatorilor, dupa care, tot ei solicita rapoarte cu privire la efectele plantelor modificate genetic asupra oamenilor. Cum pot fi intocmite aceste rapoarte daca an de an munca cercetatorilor este cosita?

In timp ce lupta pentru a produce suficient in lume si in principal in Europa este o problema de actualitate, trebuie insa sa tinem cont de costul sectorului agricol, care se doreste ca, pe viitor, sa nu mai fie asistat. Ajutoarele sunt pentru obtinerea reconversiei sau pentru a alege o noua cale de productie corecta. Subventiile nu pot fi tinute responsabile de crizele din anumite regiuni sau din economie, in ansamblul ei. Regulile de functionare ale Uniunii Europene si cele ale Organizatiei Mondiale a Comertului trebuie sa fie similare.

Este clar ca atingerea obiectivului autonomiei financiare a sectorului nu trebuie sa fie de o maniera brutala, chiar daca vorbim de tarile bogate sau sarace. Foarte multe zone din Africa, America Latina si Asia sunt golite de taranime care a plecat sa traiasca in orase din ce in ce mai mari, mai monstruoase si mai greu de administrat. Bineinteles, aceasta impune regandirea modului de dezvoltare rurala si a mecanismelor de comercializare a produselor agricole din aceste regiuni.

Agricultura trebuie si poate sa hraneasca populatia de o maniera echilibrata in raport cu sanatatea consumatorilor. Efortul educational dietetic, trebuie sa-si vada efectul in numeroase state atat bogate cat si sarace care mananca destul de dezechilibrat-foarte multe lipide si zahar. Trebuie sa ne gandim la legatura dintre filierele de productie si de procesare a produselor agroalimentare pentru a reusi sa obtinem un rezultat pozitiv in ceea ce priveste sanatatea cetatenilor planetei.

Urmatoarele organizatii:

1. Federatia Nationala a Producatorilor Agricoli din Romania (FNPAR),
2. Federatia AGROSTAR,
3. Liga Asociatiei producatorilor Agricoli din Romania LAPAR;
4. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Olt;
5. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Dolj;
6. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Iasi;
7. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Bacau;
8. Uniunea Nationala a Producatorilor Agricoli din Romania,
9. Asociatia Fermierilor din Romania;
10. Asociatia Producatorilor Agricoli Braila APA;
11. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Ialomita;
12. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Vrancea;
13. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Tulcea;
14. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Calarasi;
15. Asociatia Generala a Producatorilor de Cereale din Romania,
16. Federatia Crescatorilor de Bovine din Romania;
17. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Buzau;
18. Comcereal Vaslui;
19. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Ilfov;
20. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Gorj;
21. Sindicatul National al Producatorilor Agricoli din Romania,
22. Sindicatul Producatorilor Agricoli din Giurgiu;
23. Asociatia APICOM Stuparul;
24. Federatia crescatorilor de Ovine si Caprine din Romania, ROMOVIS;
25. Sindicatul Producatorilor Agricoli din Olt;
26. Sindicatul Producatorilor Agricoli din Arad;
27. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Botosani;
28. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Prahova;
29. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Mehedinti;
30. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Bihor;
31. Sindicatul Producatorilor Agricoli din Brasov;
32. Asociatia Amelioratorilor, Consumatorilor si Producatorilor de Samanta AMSEM;
33. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Giurgiu;
34. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Covasna;
35. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Dambovita;
36. Asociatia Cultivatorilor de Tutun din Romania;
37. Sindicatul National al Crescatorilor de Taurine din Romania;
38. Sindicatul National al Crescatorilor de Ovine si Caprine din Romania;
39. Sindicatul Angajatilor din IMB;
40. Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Masini Agricole si Tractoare din Romania APIMAR;
41. Cooperativa MUNTENIA;
42. Organizatia Interprofesionala Nationala Viniviticola ONIV;
43. Asociatia Nationala a Crescatorilor de Caprine din Romania;
44. Patronatul Roman al Carnii de Porc PRPC;
45. Uniunea Nationala a Crescatorilor de Pasari din Romania;
46. Asociatia Producatorilor Agricoli care utilizeaza produse BIOTECH;
47. Liga Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii din Romania;
48. Asociatia Producatorilor de plante Tehnice si Cereale Timis;
49. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Galati;
50. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Cluj;
51. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Bistrita;
52. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Valcea;
53. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Arad;
54. Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Arges;
55. Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania ACAR;
56. Federatia Nationala a Producatorilor de Cartofi din Romania.

Documentul a fost dat publicitatii de catre:

Federatia Nationala a Producatorilor Agricoli din Romania - FNPAR
Viorel MATEI

Federatia Sindicatelor din Agricultura si Servicii Conexe - AGROSTAR
Stefan NICULAE