Proiect tip pentru realizarea unui adapost si a unei stane de oi

1. ELEMENTE FUNCTIONALE IN PROIECTAREA ADAPOSTURILOR. Pentru a proiecta o constructie destinata cresterii si exploatarii ovinelor trebuie sa se tina seama de de interactiunea mai multor factori care influenteaza conditiile de confort, in asa fel incat animalele sa poata sa-si manifeste intregul potential productiv iar exploatatia sa devina rentabila.
Din punct de vedere tehnic, gradul de mecanizare a proceselor de munca influenteaza proiectarea constructiilor si instalatiilor aferente, avand efect benefic asupra nivelului de productie, dar si asupra imbunatatirii conditiilor de munca a ingrijitorilor, ducand astfel la rentabilitatea exploatatiei.
In procesul de proiectare se urmareste: functionalitatea cladirilor, care trebuie sa satisfaca procesele de productie
sa asigure conditii de bunastare, a animalelor
sa usureze in acelasi timp munca fermierilor.

Caracteristicile primare de care trebiue sa se tina seama la intocmirea unui proiect sunt: numarul de animale;
sistemul de exploatare;
orientarea productiei;
durata ciclului de productie;
disponibilitatea resurselor vegetale;
tipul de furajare, sistemul de adapare;
organizarea interioara;
dotarile aferente.

In general dimensiunile unei ferme, si ale adapostului, in particular, precum si structura elementelor de inchidere(usi, pereti, pardoseli), modul de compartimentare interioara se aleg astfel incit sa asigure:

ambianta sanatoasa animalelor;
desfasurarea proceselor de productie in conditii impuse;
sa respecte normele legale in vigoare.

CONDITII AMBIENTALE
Alaturi de furajare corespunzatoare, spatiile necesare de intretinere , este necesar sa se ia in considerare toti factorii care asigura starea climatica a mediului ambiant precum:

Temperatura este factor important, deoarece influenteaza majoritatea factorilor de microclomat. Este cuprinsa intre 0-29 grade Celsius, ceea ce permite construirea de saivane semideschise. Aceasta limita larga a variatiei de temperatura fiind in strinsa legatura cu satrea fiziologica si de intretinere a oilor, de rezervele corporale;

Umiditarea relativa, variaza in funcie aerul admosferic dar si in functie de temperatura , atat vara cat si iarna.;

Iluminarea naturala este facuta prin ferestre si luminatoare, dimensionate si amplasate corect. Astfel trebuie sa se asigure un coeficient de virare cuprins intre 1/15 sau 1/20( un m2 de geam la 15-20 m2 pardosea. Acest coeficient fiind considerat suficient pentru buna desfasurare, in conditii normale ale proceselor de productie. Ferestrele se vor amplasa de regulape peretii longitudinali, pe directia N-S, ferite de vinturile predominante, cu orientare sudica. Raportul dintre ferestrele de pe latura cu expozitie sudica fata de cea nordica se recomanda a fi 2/1

Curentii de aer care par ca urmare a deplasarii aerului datorita diferentelor de temperatura si presiune ;

La adaposturile semideschise ventilatia interioara se realizeaza prin deschideri in peretii adapostului, de regula seamplasate in partea din fata a constructiei. La adaposturile inchise admisia aerului curat se FACE in prize izolate in perete ( gauri), iar evacuarea aerului viciat din interior se FACE prin cosuri la coama(hornuri cu deschidere in acoperis).

Calitarea aerului din adapost trebuie pastrata prin indepartarea noxelor produse de animale, din dejectii sau furaje printr-o ventilatie permanenta;

Evacuarea dejectiilor se face manual sau mecanic,in functie de dimensiunile adapostului, usile acestuia si in functie de dotarea fermei cu cu utilaje necesare pentru aceasta lucrare.

Platforma de gunoi este necesara pentru orice tip de de ferma construita cu pereti si fund din beton, folosita pentru depozitarea si fermentarea gunoiului, in vederea combaterii poluarii mediului inconjurator. Se va avea in vedere ca de la 100 de cap. oi rezulta o cantitate de 125 to de dejectii. Aceste dejectii detén o putere de fertilizare a solului de 1.5 ori mai mare decat cele ale bovinelor., datorita continutul in elemente chimice ( azot, potasio, fosfor , magneziu, etc.).

Categoria de animale	Temperatura interioara		Umiditate relativa	Volum de aer static	Viteza aerului
	Iarna	Vara
	0C	0C	%	m3/cap	m/s
Oi pentru lapte -cu cojoc -tunse	3-5 10	21 21-25	70-80 70-80	2.5-3 2.5-3	<1 <0.5
Oi in maternitate	8-14	21-25	60-70	3-5	0.2
Oi pt. Carne -Cu cojoc - tunse	3-5 10	21 21-25	70-80 70-80	2.5-3 2.5-3	<1 <0.5
Miei sugari	14	21-25	60-70	1.5-2	0.2
Tineret pina la un an	12	21	60-70	1.5-2	0.2-0.5
Tineret peste un an	12	21	70-80	1.5-2	<1
Berbeci -In turme -In boxe	5-8 10	21 21	70-80 70-80	3-5 3-5	<1 <0.5

ECHIPAMENTE DE FURAJARE

Ovinele sunt animale ierbivore care valorifica bine furajele voluminoase, celulozice si verzi deci masa verde este nutritia de baza, la care se adauga ca suplimente alimentare si concentratele. De aceea este neceasara dotarea adaposturilor cu echipamentespecifice care sa raspunda conditiilor speciei:

Hranitorile traditionale care pot fi

– gratare simple pentru fibroase, late de 30-35 cm. - cu acces unilateral
- gratare duble cu latime de 60-75 cm cu acces bilateral ;
- gratarele pentru fibroase pot fi prevazute cu jgheaburi pentru concentrate.
- iesle gratar prevazute, cu jgheaburi pentru colectarea florii de fin, a frunzelor si altor resturi valoroase. In aceste iesle se pot pune si bulgarii de sare, si concentratele daca nu sunt alte tipuri de jgheaburi destinate cu acest scop.

Pentru administrearea concentratelor (furaj unic sau granulat) se vor utiliza hranitori simple cu latime de de 50-60 cm sau duble cu latime de 80-100 cm.

Jgheaburile pot fi :

- dreptunghiulare cu latime de 30 cm si adincime de 15 cm
- trapezoidale cu baza mare sus de 50 cm, baza mica (fundul) 22 cm si inaltime de 22cm.

Amplasarea echipamentelor de furajare in adaposturi sau padocuri se face in siruri paralele, sau la peretele constructiei, asezate pe mai multe randuri paralele, cu latura scurta a constructiei permite accesul mai comod la furajare. Distanta dintre rinduri de alimentatoare este de 1.8 m la tineret si 2.3 la adulte. Intervalul liber intre echipament si perete este de 1.1 m la tineret si 1.4 la adulte. Lungimea maxima a alimentatorului recomandata este de 2.5 – 4.00m .

Adaparea

In fermele de exploatare si de crestere se consuma o cantitate mare se apa pentru:
adapat;
pergatirea hranei;
imbaierea animlelor, curatenia adapostului
spalarea si igienizarea instalatiilor de muls si preparare a laptelui.

Necesarul de apa se stabileste in functie de : - numarul de animale;
de categoria de virsta lund in considerare normele de consum pe 24 ore dupa cum urmeaza:

Denumirea consumatorilor	Cantitatea de apa necesara pt. 24 ore l/cap
Oi adulte	(7) – 10 -12
Tineret ovin	3 -4
Alti consumatori
Laptarie la 1 l lapte	4-5
Preparare nutreturi	1.5 – 3.5
Pentru igiena ingrijitorului	50 – 60
Pentru curatire, spalare	2 l/ m2 de suprafata spalata

Necesarul si consumul zilnic de apa depinde de numerosi factori precum:
factorii dependenti de animal,
scopul exploatarii,
nivelul productiv al animalulor,
structura si compozitia ratiilor furajere,
factorii de microclimat,
insusirile fizice si chimice ale apei,
frecventa si sistemul de adapare.

Adaparea directa pentru efective mici, se face de la surse de apa de suprafata in jgheaburi amplasate in apropierea surselor, in padocuri sau in adapatori automate, fie individuale, fie colective.

Amplasarea adapatorilor in ferme, impune existenta unui sistem de aductiune, care sa asigure alimentarea cu apa, ingrijitorii trebuind doar sa mentina curat locul de adapat, de cel putin de 2 ori pe zi.

Jgheaburile de forma dreptunghiulara trebuie sa aiba dimensiuni de 30 x 20 cm si pot fi construite din lemn, beton armat, tabla galvanizata sau vopsita intr-o culoare deschisa. Deasemenea trebuie avuta in vedere posibilitatea colectarii apelor ce se pierd in jurul acestora. Este necesat sa se asigure o platforma betonata lata de 1.2 m in jurul adpatorilor(jgheaburilor), evitand formarea unei zone umede care poate dauna animalelor. Jgheaburile se pot alimenta manual de la robineti.

La pasune adaparea se realizeaza cu cisterne, daca nu exista surse naturale de apa, la care se racordeaza jgheaburi de 2.5 m , iar pe sectiune 30 x 20 cm.

In general pentru ovine se recomanda adapatori cu nivel constant, prevazute cu carcasa in care se afla cuva de apa, prevazuta cu flotor pentru pastrarea nivelului constant. O adapatoare la 15-20 capete ovine.

SISTEME DE INTRETINERE

Sistemele de intretinere a ovinelor utilizate la noi sunt:

- sistem de intretinere in stabulatie sezoniera pentr fermele mici si mijlocii mai ales cele pentru productia de lina si pielicele;
- sisteme de intretinere pe stabulatie permanenta, in fermele mijlocii si mari, in care ovinele sunt exploatate pentru productia de carne sau carne-lana. In ambele sisteme de intretinere oile se pot caza in adaposturi inchise, semideschise sau deschise avind pardoseaua la sol, cu asternut permanent sau pe gratare (care uneori se pot acoperi cu asternut).

Alegerea sistemului de transhumanta de la munte la campie, de semitranshumanta, sau intensiv de exploatar este determinat de o multime de factori cum ar fi: conditiile geoclimatice, particularitatile biologice ale raselor, efectivele de animale, posibilitatile de investitie, gradul de dotare, eficienta economica, etc.

Adaposturile de ovine nu sunt in general adaposturi pretentioase, comparativ cu cele destinate celorlalte specii. Pentru intretinerea traditionala a oilor in saivane semideschise se pot folosi materiale locale de constructii, spre deosebire de tehnologia de intretinere intensiva de crestere si ingrasare, unde sunt folosite materiale capabile sa asigure confort termic, permitind mecanizarea proceselor de productie.

STABULATIA OILOR IN SAIVANE TRADITIONALE, STINI.

Saivanele semideschise sunt constructii simple, executate din materiale locale, care adapostesc animalele de vinturi si precipitatii (ploi reci, zapezi, sau viscole.

Constructiile de tip SOPRON, sunt fara tavan de forma : liniara, in L sau U, cu suprafata dimensionata pentru odihna, conform tabelului de mai jos, urmind ca miscarea, furajarea, si adaparea sa se desfasoare in padocuri amplaste in apropierea acestora.

ELEMENTE NECESARE DIMENSIONARII SAIVANELOR TRADITIONALE

Nr. crt	Categoria de ovine	Suprafata de cazare cu furajare in:		Front de
		saivan	padoc	furajare	adapare
		m2/cap		cm/cap
1.	Oi adulte	1.00 -1.50	0.50-0.60	40	8-12
2	Carlani, carlane	0.50 – 0.60	0.40	30	4
3	Miori, mioare	0.70 – 0.90	0.60	30	6
4	Oi adulte la ingrasat	0.80 – 1.00	0.60	40	8-12
5	Berbeci in turma	1.40 – 2.20	0.90-1.20	50-70	12-15
6	Berbeci pt. Lina sau carne pana la 14 luni in turma	0.6 – 0.9	0.50-0.60	40-45	8-10
7	Oi cu miei -fatari timpurii -fatari de primavara	1.40-1.60 1.00-1.20	- 0.90	40 40	8-10 8-10
8	Oi in maternitate compartimentata	1.80-2.20	-	40	8-10
9	Miei sugari, in tarcuri	0.20	-	20	-
10	Berbeci reproducatori in boxa individuale	3.60-5.00	-	70	30

Pe structura de rezistenta din lemn sau metal cu o deschidere de 4.00-9.00 m, se amplseaza elementele de inchidere :
-fundatia: izolate din beton cu piatra
-peretii amlpasati pe trei laturi, pe directia vinturilor domonante se executa din piatra, lemn, blocuri ceramice, B.C.A. sau la nevoie din baloturi de paie.
- sarpanta ( acoperisul) : din lemn sau mental.
- invelitoare din paie, tabla, placi de azbociment ondulat sau materiale plastice;
- tencuiala : va fi driscuita.
- tamplaria (geamuri, usi) : vor fi din lemn sau metal.
- zugraveli se vor efectua cu var,
- vopsirea se va face cu vopsea cu ulei pentru protectia elementelor din metal sau lemn. ,
Inaltimea mica la streasina trebuie sa fie de 1.8-2.0 m . aceasta permitind acumularea in timp a gunoiului si pastrarea caldurii de grup.
Saivanele trebuie sa fie compartimentate in boxe colective pentru oi sau berbeci sau tineret.
Din suprafata totala a saivanului, 25- 30 % este destinata maternitatii, spatiu care trebuie sa fie inchis si sa asigure o temperatura de +8 0C. Maternitatea se compartimenteaza cu panouri demontabile, in boxe individuale pentru oi gestante, oi mame si miei , oferind astfe, posibilitatea unei furajari suplimentare cu furaje de calitate si totodata se pot foarte bine supravegherea in perioada de alaptare..
Boxele individuale de fatare vor avea urmatoarele dimensiuni : 0.80 x 1.20 x 0.85 m si sunt prevazute cu jgheaburi pentru furaje si adapare. Nr. boxelor va reprezenta 5-10% din efectivul matca.
Ovinele sunt intretinute in aer liber, in padocuri aflate, aferent saivanelor care trebuie sa fie dubla fata de suprafata adapostului, furajarea si adaparea facandu-se tot afara, unde pot ramine si peste noapte pe timp frumos. Padocurile se pavazeaza partial, acolo unde se instaleaza jgheaburile pentru apa. Padocul va avea fundatii izolate la stilpii de sustinere din beton sau piatra. Stilpii din lemn, sau metal.
In saivane se cazeaza oile de viscol, ploi sau zapezi pe un asternut de paie ( 0.3-0.5 kg/cap/zi), care se improspateaza la nevoie. Evacuarea gunoiului se face la sfirsitul stabulatiei
70-75% din saivan se compartimenteaza cu panouri demontabile in :
- boxe colective pentru : - mame in diferite stari fiziologice in raport cu gradul de avansare a gestatiei.
-pentru oi si miei pentru cele doua categorii de miei reaspectiv miei mijlocii si miei zburati pentru a evita strivirea lor.
- boxa pentru refugiu mieilor, unde mieii primesc hrana suplimentara si de calitate numita mielar care este separat de restul maternitatii prin grilaje cu intervalle de 20x40 cm, care permit trecerea mieilor. Mielarul este prevazut cu iesle pentru fin de calitate, concentrate si adapatori.
Pentru urmarirea greutatii mieilor ,in maternitate se va amplasa un cantar.
Imprejmuirea fermei va fi de sarma sau rigle de lemn.



STANILE

In perioada de pasunat , in sistem gospodaresc de intretinere a oilor, sunt necesare amenajari demontabile pentru strangerea acetora pe timp de noapte.

Stinile sunt locurile unde se mulg oile.

Stana trebuie sa cuprinda mai multe incaperi:

o inacapere in care se fierbe laptele si se prepara miancarea ciobanilor numita fiebatoare
o incapere unde se pastreaza si se matureaza casul numita celar sau caserie.
un spatiu intre fierbatoare si celar numit tinda sau comarnic,
alaturi de aceasta se poate amenaja un dormitor pentru ciobani.

Stina este compusa din:

- doua padocuri anexe:
- ocolul mare
- ocolul mic sau cotar
- intre cele doua padocuri sau tarcuri se amplaseaza portile mici numite strungi care permit accesul la muls al oilor.

Mulsul manual este foarte raspandit, datorita transhumantei, distantelor mari fata de utilitati, dar asta un trebuie sa impredice obtinerea unui lapte de calitate, care sa permita o valorivicare buna a productiei.

Pentru acest lucru trebuie sa se aduca imbunatatiri asupra calitatii igienei mulsului.

Laptele de oaie trebuie sa fie curat din punct de vedere bacteriologic. Contaminarea se poate FACE in timpul si dupa realizarea mulsului, in timpul manipularii lui.

Principalele cauze ale contaminarii sunt: recipientele in care se realizeaza mulsul de curatenie indoielnica;
absenta sau realizarea insuficiente a refrigerarii;
curatenia insuficiente a mamelelor, Prat, lina
minile nespalate amulgatorului;
contaminarea cu lina, piele, sau fecale, cu insecte, Prat;
infectii mamare.

Pentru a evita contaminarea laptelui, asa cum se cere si in tarile UE, solutia este destul de simpla si usor de realizat, urmarindu-se urmatoarele solutii:
amenajarea pe pasune a unei platforme betonata in panta, linga o sursa de apa, care platforma sa se poata spala dupa fiecare utilizare. Pe aceasta platforma se vor construi postura de muls si in spatiu de 2 ori mai mare decat spatiulde muls.
Sa se asigure igiena ugerului prin dotarea stinelor cu prosoape umede sau servete de unica folosinta din hartie, impregnate cu substante dezinfevtante, in vederea obtinerii unui lapte de calitate.

Mulsul mecanic este facut in Sali de muls inde ugerul este igienizat, obtinindu-se unlapte curat, de calitate superioara. La un efectiv de 125 cap se recomanda 4-6 posturi de muls, unde fiecare animal primeste o ratie suplimentare de furaje concentrate.obtinindu-se productiimai Mari si datorita mecanizarii mulsului, acest sistem necesita oinvestitie mai costisitoare dar are avantaj numeroase privind:
calitatea laptelui mai buna;
scurtarea timpului de muls
igiena laptelui se realizeaza mai usor.

Stinile trebuie sa indeplineasca anumite cerinte minime necesare pentru depozitarea laptelui, prepararea brinzeturilor, dar si pentru spalatul utilajelor.

Aceasta presupune sa se urmareasca sa aiba o mini instalatie de fabricare a brinzei care sa aiba autorizatie sanitare.
- podeaua sa fie lavabila,din placi ceramice, rasini, ciment meted cu inclinatie spre sifon de 1%;
- peretii lavabili Cu placi ceramice pina la 2 m inaltime, cel putin;
- usi fabricate sau acoperite cu material lavabil;
- sa aiba chiuveta, de preferat din otel inoxidabil de dimensiuni mar, cu apa curenta rece si calda, pentru spalarea ustensilelor utilizate la procesarea laptelui, spalarea instalatiilor, containerelor utilizate pa prepararea laptelui;
- aerisire corespunzatoare si sistem de iluminare, ( ferestre sa se poata deschide, sa aiba dimensiuni de cel putin 1/8 din suprafata pardoselei si prevazute cu plase contra insectelor.)

CAMERA PENTRU PROCESAREA LAPTELUI :

sa aiba dimensiune suficiente pentru a monta un boiler, o masa si o chiuveta;
sa aiba pardoseala lavabila cu inclinatie spre sifonul din pardosea;
chiuveta , care sa asigure apa calda si rece, prevazuta cu pedala, sau comanda foto – electrica; sapun dezinfectant pentru mini, prosop de unica folosinta de hirtie, cos de hirtie acctionat cu pedala
usi din material lavabila;
soba cu ventilatie in cazul incalzirii cu lemne;
sursa de caldura, sau masina de abur cu ventilador daca daca se utilizeaza gaz,( conform normelor PSI;
aerisirea si sistem de iluminare( ferestre care se pot deschide, cu dimensiuni de cel putin 1/8 din suprafata pardoselei);
mase de lucru facute din material usor lavabil si adecvate contactului cu alimente( otel inoxidabil, marmura,matweriale plastice.

Camera pentru maturare brinzeturilor

este suficient prezenta pardoselei lavabile
pereti varuiti
sa aiba o aerisire corespunzatoare;

depozitul pentru dezinfectanti

- toate utilajele si prodúcele care un au legatura cu laptele si prodúcele cu care se luceraza ( echipamente pentru curatat, dezinfectanti, detergente) trebuie depozitati intr.-un locas care se incide si este situat aproape de laptarie.

Servicii de igiena

Trebuie sa intruneasca urmatoarele cerinte:

un trebuie sa comunice direct cu local de prelucrare;
sa existe un WC
sa aiba o chiuveta cu comanda manuala;
sa existe prosoape de hirtie de unica folosinta,sapun lichid;
Se pot folosi si utilitatile higiénico –sanitare din casa de locuit, in conditiile in care nu sunt angajati;

Camera (vestiar) pentru imbracare

Este imperios necesar sa existe o incapere in care hainele se schimba de dinainte si dupa lucru .
Siin vestiar sa se asigure un WC, lavabil si dezinfectabil.

Camera pentru vinzare

Pentru vinzarea directa catre client sunt necesare incinte cu pardosea lavabila, ( gresie, ciment) si deasemenea peretii trebuie sa fie lavabili.