Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
Rasa de vaci BALTATA ROMANEASCA
Rasa Bălţata românească s-a format în nord-estul ţarii in Transilvania şi Banat în urma unui îndelung proces de încrucişare tip „absorţie", început în anul 1860, practicat între vaci din rasa Sura de stepa şi tauri din suprarasa Simmental de diferite provenienţe.
Caractere morfologice Baltata Romaneasca
Are o dezvoltare corporala mare (femelele au talia: cea. 133-135 cm şi greutatea de cea. 600 kg), conformaţia mai puţin armonioasă, capul mare, gâtul de lungime medie, bine îmbrăcat în musculatură, trunchiul relativ lung, larg şi adânc, abdomen amplu, uger globulos cu structura buna şi mameloane corecte, membre puternice. Pielea este groasă, densă şi uniformă, iar părul este des şi lung.
Culoarea este baltată alb cu galben, de diferite nuanţe ( de la gălbui pâna la roşu deschis ), având întotdeauna capul şi extremităţile membrelor de la genunchi si jaret in jos de culoare albă.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Cresterea prepelitelor japoneze
Cresterea prepelitelor japoneze Lucrarea "Cresterea prepelitelor japoneze" - iti asigura toate informatiile de care ai nevoie pentru a demara acest tip de afacere - iti arata punctele sensibile inerente oricarui inceput - te ajuta sa eviti greseli costisitoare Informatiile prezente pe CD-ul "Cresterea prepelitelor...
Oferta Speciala
valabila 48h
valabila 48h
Rasa Baltata Romaneasca are o constituţie robustă, temperament liniştit, precocitate mediocră realizând prima fătare la vârsta de cea. 33 luni şi un interval între fătări de cea. 440 de zile.
Producţia de lapte variază în funcţie de condiţiile de exploatare fiind în medie între 3500-4000 kg/lactaţie, cu 3,8 % grăsime. Manifestă precocitate, aptitudini pentru mulsul mecanic şi economicitate mai puţin bune, viteza de muls de 1,1 kg/min. si un consum de cea. 1,2 UN/kg lapte).
Producţia de carne este foarte bună datorită aptitudinilor deosebite ale rasei materializate prin: pretabilitate foarte bună la sistemul intensiv de îngrăşare, greutate corporală mare, precocitate bună, spor foarte bun de creştere, conversie bună a furajelor, economicitate bună şi indici cantitativi şi calitativi deosebiţi ai cărnii.
Astfel, tăuraşii, ingrasati intensiv, au un spor de creştere de peste 1200 g/cap/zi (realizând peste 550 kg la sacrificare - 16 luni), cu un consum specific de cea. 7 UN/kg spor si un randament la sacrificare de 53-58 %.
Carnea în carcasa are o pondere de peste 65 %, raportul carne-oase este de 4,2/1, iar carnea are însuşiri tehnologice şi organoleptice bune.
Autor:
Dragos Serban
Newsletter gratuit
Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "TOP 4 Afaceri agricole în 2025".
Votati articolul
Nota: 2.5 din 4 voturi
Urmareste-ne pe Google News