REVISTA PRESEI: Cu cât s-au scumpit alimentele? Românii au năvălit în magazinele alimentare din Bulgaria. România ar putea beneficia de mai multe fonduri destinate agriculturii.

Mii de români au început să se deplaseze în oraşele de graniţă din nordul Bulgariei pentru a-şi face cumpărăturile acolo, din cauza creşterii TVA-ului în România de la 19 la 24 la sută începând cu 1 iulie, relatează site-ul Novinite.com.
Potrivit presei române citate de Novinite.com, magazinele din oraşul bulgar Ruse şi-au mărit preţurile pentru a profita de pe urma acestei situaţii. Cozile de maşini şi autocare de la graniţa cu Bulgaria au devenit şi mai lungi, după creşterea TVA-ului în România.

"Cumpărătorii ar trebui să fie precauţi şi să analizeze dacă merită efortul", a avertizat presa, adăugând că ei trebuie să includă în factură şi sumele plătite pe combustibil, taxa de trecere a podului la Ruse şi vinietă. Cumpărătorii români au declarat că au început să achiziţioneze bunuri de consum nu doar din Bulgaria, ci şi din Republica Moldova şi Ungaria, după creşterea TVA-ului, scrie Mediafax.

Indexul ZF în hipermarketuri: Cu cât s-au scumpit alimentele şi băuturile după majorarea TVA
Alimentele şi băuturile s-au scumpit, în medie, cu 7% după majorarea TVA cu 5 puncte procentuale de la 1 iulie, arată indexul alimentar realizat de Ziarul Financiar în hipermarketurile Carrefour şi Real din Capitală.

Analiza a luat în calcul preţurile la raft la 19 dintre cele mai vândute produse în hipermarketuri. Carrefour şi Real sunt cele mai mari reţele de profil pe piaţa din Bucureşti, după numărul de unităţi operate, iar la nivel naţional deţin împreună aproximativ jumătate din segmentul hipermarketurilor.

Datele centralizate de ZF arată că unele produse de bază, precum ouăle, carnea de pui sau roşiile, s-au scumpit în iulie cu rate de peste 10% comparativ cu luna anterioară.

Cel mai mult s-au scumpit merele din import (Golden), cu 14%, însă la fructe şi legume fluctuaţiile de preţ se datorează în principal schimbărilor frecvente ale surselor de aprovizionare.

Fermierii români ar putea primi mai mulţi bani de la UE
În următorii ani, fermierii români ar putea primi sprijin financiar pentru agricultură şi dezvoltare rurală la acelaşi nivel ca restul ţărilor membre UE. Singura problemă este că românii încă nu au dovedit că ar putea accesa toţi banii alocaţi, scrie Gazeta de Sud.

Chiar dacă aproximativ 30% din populaţia României este implicată în agricultură, iar la nivelul judeţului procentul este chiar mai mare, România şi-a pierdut de mult timp statutul de grânar al Europei. Situaţia se datorează mai multor factori şi este bine cunoscută la nivel european. „Avem o agricultură fărâmiţată împărţită în 316.000 de ferme dezvoltate, un milion de firme de semisubzistenţă, iar majoritatea populaţiei face agricultură de subzistenţă. Nici din punct de vedere al cercetării-devoltării-mecanizării nu stăm deloc bine“, a declarat europarlamentarul PSD Viorica Dăncilă, şefa Delegaţiei social-democrate din grupul socialiştilor şi democraţilor, membra Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (AGRI) a Parlamentului European. Asta deoarece în România există doar aproximativ 150.000 de tractoare, ceea ce înseamnă că unui tractor îi sunt alocate cam 54 ha, faţă de o medie de 17 ha alocate în UE.

Marii latifundiari, rămaşi fără subvenţii agricole: „Să ne trimită în Africa!“
Culiţă Tărâţă, Adrian Porumboiu şi Ioan Niculae vor primi în total cu 3,9 milioane euro mai puţin decât ar avea dreptul, pentru că statul nu mai dă subvenţii pe hectar, scrie Gândul.

Cei mai mari beneficiari de subvenţii agricole din România, printre care Culiţă Tărâţă, Adrian Porumboiu şi Ioan Niculae, vor primi fonduri în acest an doar de la Uniunea Europeană, nu şi de la statul român. În total, acestora ar fi trebuit să le intre în conturi în acest an peste 13,26 milioane de euro pentru suprafeţele pe care le deţin, adică 116 euro pe fiecare hectar, dintre care 82 euro pe hectar de la UE şi restul de la bugetul de stat.

În schimb, în acest an deţinătorii de terenuri vor primi numai subvenţia pe suprafaţă acordată de UE, iar primii trei beneficiari de subvenţii ar urma să primească "doar" 9,37 milioane euro, cu 3,89 milioane euro mai puţin faţă de anul precedent. Unii dintre marii arendaşi au aflat de la Gândul că nu le vor mai intra în cont bani de la bugetul de stat şi ameninţă că se mută în Africa.

"Auzisem eu ceva că ar putea să nu ne mai dea bani de la buget, dar am crezut că persoana de la care am auzit nu este bine informată. Este o prostie, dacă va fi aşa. Păi atunci să ne trimită în Africa, să facem acolo agricultură", a declarat pentru Gândul Ioan Niculae, patronul InterAgro, care are în administrare 20.230 hectare.

El a mai adăugat că în multe ţări din Uniunea Europeană subvenţiile la hectar sunt şi cu 400% mai mari decât cele pe care le obţin producătorii locali.