Romania Libera: Canalul Siret-Baragan, mai ieftin decat un kilometru de autostrada

Vital pentru agricultura romaneasca din Baragan, deoarece ar asigura irigarea a 700.000 de hectare, Canalul Siret-Baragan este considerat in continuare in exclusivitate o lucrare hidrotehnica, fiind finantat de la bugetul Apelor Romane, si nu de Ministerul Agriculturii. Anul acesta, pentru finalizarea lucrarilor la canalul proiectat inainte de 1989 au fost alocate doar 8 milioane lei, echivalentul a 1,9 milioane euro. Spre comparatie, statul roman a platit anul trecut catre Bechtel nu mai putin de 11 milioane pentru un singur kilometru din Autostrada Turda-Gilau.

» Canalul este inscris si pe lista "cailor navigabile interioare" elaborata de Ministerul Transporturilor. Daca ar fi finalizat, transportul
de marfuri cu barjele, prin Baragan, intre Focsani, Galati, Braila si Bucuresti ar deveni realitate. Insa in ultimii 20 de ani nu s-au construit decat putin peste 5 kilometri din cei aproape 200 preconizati.

Canalul Siret-Baragan a devenit una dintre investitiile care stagneaza de ani buni in Romania, fiind sistematic subfinantat de toate guvernele care s-au perindat pe la
Palatul Victoria dupa 1989, in pofida importantei acestui proiect pentru cel putin trei domenii: eliminarea riscului producerii inundatiilor in Lunca Siretului, asigurarea apei pentru irigatii in Baragan, transformarea lui in principalul bazin cerealier al tarii si intr-un culoar pentru transportul naval de marfuri intr-o zona din sud-estul tarii care nu va avea prea curand o autostrada. Proiectat pe vremea lui Ceausescu, Canalul Siret-Baragan ar trebui sa aiba 57 de metri latime la suprafata apei si o adancime de 7 metri, cu un traseu de 198 kilometri, cuprins intre Acumularea Calimanesti, de pe Siret, si Lacul Dridu, de la nord de Bucuresti
, "conectat" cu raul Ialomita.

In ultimii 20 de ani nu au fost insa terminati decat putin peste 5 kilometri, asta, desi finalizarea Canalului Siret-Baragan ar conduce la eliminarea riscului producerii inundatiilor catastrofale in Lunca Siretului, cum au fost cele din 2003 si 2005. Cu totul spectaculoase sunt insa cifrele care descriu importanta canalului pentru agricultura din Vrancea, Galati, Braila si principalul bazin cerealier al tarii, Baraganul. In anii cu regim normal de precipitatii, canalul ar asigura apa pentru irigarea a 700.000 hectare de culturi agricole, iar in anii secetosi ar asigura irigarea a 518.000 hectare. Conform calculelor specialistilor, productia suplimentara ar insemna, in cifre, 100 milioane euro, ceea ce ar crea si disponibilitati de export.


In pofida eficientei sale economice pentru agricultura si chiar pentru transporturi, Canalul Siret-Baragan ramane un "proiect de mediu". Beneficiarul nu este Ministerul Agriculturii, ci Apele Romane. La Mediu insa fondurile nu se aloca pe principiul ca o investitie eficienta pentru Agricultura trebuie grabita, pentru ca avantajele economice sa devina accesibile cat mai repede, ci "in limita fondurilor disponibile". In 2007 au fost alocate 10 milioane lei, cu care a fost finalizat si pus in functiune un segment de 5,7 kilometri de canal. Lucrarile au fost incepute pe alti 37 din cei 44,3 kilometri care, impreuna cu primul segment, ar insemna finalizarea primului tronson de 50 kilometri, in zona Vrancea-Galati-Braila.

In 2008 a fost alocat numai un milion de lei, pentru conservare. Pentru 2009 a fost anuntata alocarea a 50 milioane lei, dar in luna mai 2009 compania Apele Romane a anuntat ca suma alocata va fi redusa cu 90%! Au ramas numai 583.000 lei. Pentru 2010, in bugetul Ministerului Mediului sunt prevazute doar 8 milioane lei pentru continuarea lucrarilor. Pentru 2011 si 2012 sunt prevazute alocari de 8 milioane, iar pentru 2013 vor fi date 10 milioane. Termenul initial de finalizare a lucrarilor era 1995. Noul termen a devenit insa decembrie 2015.


Citeste mai mult in Romania Libera