Studiu privind comasarea terenurilor agricole

Comasarea terenurilor agricole s-ar putea baza pe doi piloni, respectiv pe acordarea de prime pentru cedarea terenurilor de catre fermierii varstnici si pe descurajarea nelucrarii terenurilor agricole din proprietatea persoanelor fizice.

Studiul arata ca desi exista in momentul de fata un proiect de lege benefic in ceea ce priveste acordarea de prime pentru cedarea terenurilor, acesta ar trebui modificat in sensul cresterii sumelor acordate pentru stimularea vanzarii terenurilor.

"Este importanta descurajarea nelucrarii terenurilor agricole prin aplicarea pentru terenurile agricole nelucrate, proprietate a persoanelor fizice, a impozitului corespunzator terenurilor intravilane cu destinatia curti-constructii. O astfel de sanctiune exista si este aplicata din 2007, dar numai in cazul terenurilor detinute de persoane juridice", se mentioneaza in studiu.

De asemenea, comasarea terenurilor agricole va duce in urmatorii ani si la dezvoltarea sistemelor de irigatii si reducerea dependentei excesive a agriculturii romanesti de starea vremii, in conditiile in care, in prezent, plata irigatiilor poate fi facuta numai de exploatatiile agricole medii si mari.

Potrivit estimarilor efectuate de coordonatorii studiului, Romania pierde in anii cu productie agricola slaba aproximativ 800 de milioane de euro, atat in agricultura cat si in sectoarele economice conexe (industria alimentara, servicii de transport si depozitare a marfurilor agricole etc.).

Nu in ultimul rand, in studiul mentionat se precizeaza ca procesul de comasare a micilor terenuri in mari exploatatii agricole poate intari legatura dintre productia agricola interna si formele de comert modern (supermarketuri, hipermarketuri) care in prezent este rupta din cauza incapacitatii micilor proprietari de terenuri de a livra marfuri in cantitatea si calitatea solicitata de partenerii lor de afaceri.

Romania a inregistrat in anul 2011 un deficit comercial pe segmentul de produse agroalimentare de aproximativ 800 de milioane de euro (0,6% din PIB), in scadere constanta fata de anii anteriori. Cu toate acestea, cifra de ansamblu mascheaza o performanta slaba pe segmentul produselor prelucrate industrial sau pe cel al produselor agricole neprelucrate dar cu valoare adaugata mai mare (fructe, legume) pe seama unor rezultate bune in domeniul produselor neprelucrate cu valoare adaugata mica (cereale).

"O strategie coerenta de dezvoltare a agriculturii romanesti trebuie sa cuprinda si un program de facilitare a investitiilor private in capacitati de prelucrare a produselor agricole in cadrul industriei alimentare care sa se dezvolte in mediul rural. Guvernul ar trebui sa sprijine dezvoltarea infrastructurii de drumuri, apa si canalizare din mediul rural in acele sate care au capacitatea si doresc sa plateasca aceste servicii prin intermediul taxelor locale si direct (apa, canalizare) iar nu pe criterii de algoritm politic. Conform principiului bunelor practici, tot mai multe sate ar putea adopta aceasta strategie care le poate permite atragerea de investitii private in industria alimentara", se mai arata in studiu.