Comunica experienta
AgroRomania.ro


Email Facebook
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Textul complet al motiunii PSD - evaluarea agriculturii romanesti


La ultima Moţiune simplă pe teme de agricultură introdusă în Camera Deputaţilor de Grupul Parlamentar al PSD+PC s-a făcut aprecierea că pentru agricultorii români, anul agricol 2010 ar fi putut fi o şansă, iar pentru economia României un important sector de creştere. Acest lucru s-ar fi întâmplat dacă guvernul României ar fi avut un program de investiţii în agricultură coerent şi fundamentat ştiinţific.
În anul agricol 2009 – 2010 guvernul României nu a acordat agricultorilor nici un sprijin real.

Astăzi putem evalua corect consecinţele neimplicării guvernului în economia rurală

1. La grâu se puteau obţine peste 7 milioane de tone, din care:

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Ghid practic Realizarea de sapun natural


Realizarea de sapun natural este cea mai profitabila afacere Obtii venituri de 1 000 de lei pentru doar 2 ore de munca Ce contine Ghidul practic pentru realizarea de sapun natural Cum sa faci sapun 100 natural – nu numai informatiile de baza ci toate sfaturile si trucurile necesare pentru a obtine inca de la prima incercare ...

Oferta Speciala
valabila 48h

- 1,8 milioane tone reprezintă consumul propriu,

- 600.000 tone reprezintă sămânţa necesară producţiei 2010 – 2011,

- 4 milioane de tone disponibile pentru export, la un preţ de minimum 200 de euro/tonă.

- 1,2 milioane tone, grâu aflat în gospodăriile populaţiei, care se consumă în furajare şi puţin în consum propriu.

Datorită nefinanţării tratamentelor fitosanitare şi neasigurării a 2,6 euro/tonă (contravaloarea motorinei necesare uscării), atacul de muşte afide şi ploşniţa cerealelor, precum şi nerecoltarea în timp scurt a grâului, s-au obţinut doar 4,6 milioane de tone de grâu şi s-au pierdut 2,4 milioane de tone. Din grâul obţinut, mai bine de 2 milioane de tone s-a vândut sub 100 de euro pe tonă iar în prezent grâul se exportă de către comercianţi, care câştigă cel puţin 100 de euro la tona de grâu valorificat, sumă ce reprezintă pierderi de venituri ale agricultorilor.

Legea 381 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi a fost abrogată şi neînlocuită cu un alt act normativ. Agricultorii români pierd în acest an 280 milioane de euro la grâul pe care nu l-au mai recoltat şi 200 milioane de euro la grâul pe care l-au vândut în prima parte a perioadei de recoltare la jumătate de preţ.

Românii vor pierde din bugetul familiei şi la cumpărarea pâinii deoarece, din trimestrul I al anului 2011 se vor importa în jur de 1,2 milioane de tone de grâu la peste 250 de euro/tonă, preţ estimat pentru perioada menţionată. În consecinţă, românii vor cumpăra pâinea mai scump cu cel puţin 20 -30%.

2. Pierderi sunt şi la rapiţă, de aproximativ o tonă pe hectar, adică 420.000 de tone, în valoare de 125 milioane de euro.

3. Pierderi se înregistrează şi la culturile de floarea-soarelui şi porumb, deoarece în acest an nu s-au irigat decât 50.000 de hectare din totalul de 1,5 milioane de hectare care s-ar fi putut iriga. Pierderile în acest sector sunt de peste 200 milioane de euro. Specialiştii ASAS, organizaţiile de udători ale agricultorilor şi agrometeorologii confirmă faptul că deşi în acest an precipitaţiile au fost abundente, repartizarea precipitaţiilor în timp au impus măcar o irigare în medie pe suprafaţa dotată cu utilaje moderne pe o suprafață de 1,5 milioane de hectare. Nu s-a putut iriga deoarece Ministerul Agriculturii a plătit târziu şi parţial penalităţile datorate furnizorilor de energie electrică pentru anul 2009, iar agricultorii care au plătit din fonduri proprii aceste penalităţi nu şi-au primit banii înapoi. Temperaturile excesive din ultima perioadă impun o udare de aprovizionare pentru rapiţă şi grâu la care începe foarte curând campania de însămânţare. Ministerul Agriculturii nu acordă nici un sprijin, deci nu se irigă.

4. Pierderi mari s-au înregistrat în sectorul legumicol. Anul 2010 este primul din ultimii 20 de ani în care 90% din consumul de tomate este acoperit din import şi nu din producţie proprie. Pierderile la tomate (în jur de 100 milioane de euro) se datorează neasigurării apei pentru irigat şi a substanţelor sistemice necesare tratamentelor fitosanitare, precum şi funcţionarea defectuoasă a pieţei produsului.

5. Mari pierderi înregistrează sectorul viticol, din cel puţin două motive:

a) Ministerul Agriculturii a abrogat Ordinul cu privire la neintroducerea pe piaţă a băuturilor fermentate liniştit şi, în acest fel, viticultorii au rămas cu stocuri mari de vin şi cu o lipsă acută de bani, pierderile fiind în acest an de peste 90 milioane euro.

b) Nu s-a mai acordat viticultorilor sprijin pentru tratamentele fitosanitare. Neavând bani, aceştia nu au folosit substanţe sistemice şi, în consecinţă, mari zone viticole precum Valea Prahovei, Vrancea, Cotnari şi altele, au compromisă producţia de struguri până la 80%. Există pericolul în continuare să nu se matureze corzile, să îngheţe la iarnă şi să fie compromisă producţia de struguri şi în anul 2011.

6. Pierderi înregistrează şi fermierii crescători de porci, din două motive:

a) nu au primit nici un sprijin financiar pentru bunăstare,

b) purceii se cumpără în proporţie de 100% din alte ţări la preţuri între 54 şi 76 de euro/cap. Centrul de profit la carnea de porc este la furnizorul de purcei, purcelul reprezentând aproximativ 60% din preţul de valorificare a porcului gras la 110 kilograme. 90% dintre producătorii care au construit ferme ultramoderne de îngrăşare a porcului au încheiat prima serie cu pierderi şi sunt în faliment. Preţul mic la valorificarea cărnii de porc nu poate fi reglementat de către piaţă în favoarea producătorului român de carne de porc deoarece şi în acest an, în primele 8 luni s-au importat 180.000 de tone de carne de porc. Abatoarele, fabricile de mezeluri şi produse de carmangerie, fabricile de prelucrare a laptelui, construite cu banii românilor şi cu fonduri europene, în număr de 67 sunt în faliment şi majoritatea scoase la vânzare, datorită importurilor directe sau sub etichetă românească a cărnii, laptelui sau a produselor din carne şi lapte. Schimbul intracomunitar şi neimplicarea Ministerului Agriculturii în urmărirea destinaţiei numărului mare de animale care trec frontiera cu destinaţia Bulgaria, dar de fapt sunt sacrificate în Romănia şi alimenteză piaţa neagră.

7. În sectorul creşterii animalelor, apărarea sănătăţii animalelor şi bunăstării acestora reprezintă o problemă de stat, motiv pentru care, până în anul 2010, statul a subvenţionat acţiunile sanitar veterinare la animalele de fermă în scopul păstrării indemnităţii teritoriului de boli majore.

Acţiunile sanitar veterinare sunt stabilite la începutul fiecărui an prin Ordin al Preşedintelui Autorităţii Sanitar Veterinare şi Pentru Siguranţa Alimentelor, care aprobă Programul Strategic al acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului.

Pentru anul 2010, Programul acţiunilor a fost stabilit prin Ordinul nr. 2/20.01.2010. Ulterior a fost emis de către Preşedintele Autorităţii Sanitar Veterinare Ordinul nr. 38/09.04.2010, prin care se stabileste că plata acţiunilor sanitar veterinare pentru animalele din fermele înregistrate (autorizate sanitar veterinar), sunt suportate de către producători.

În condiţiile în care producătorii din România nu dispun de resursele financiare necesare achitării manoperei la acţiunile sanitar veterinare obligatorii cuprinse în Programul Strategic există doua variante:

a) neexecutarea acţiunilor sanitar veterinare duce la apariţia pe teritoriul ţării a unor boli majore la animale şi implicit sancţiuni sau restricţii de ordin sanitar veterinar privind schimburile intracomunitare şi operaţiunile de import-export cu animale vii şi produse alimentare de origine animală;

b) efectuarea acţiunilor de către medicii veterinari concesionari, care nu îşi vor putea încasa contravaloarea manoperei de la producători şi astfel aceştia sunt decapitalizaţi, fapt care pe termen lung afectează grav, cu efecte incalculabile, capacitatea sistemului sanitar veterinar de a ţine sub control bolile majore la animale.

În aceste condiţii, se poate afirma că producătorii subvenţionează statul, dar de aceasta dată, există o dublă finanţare a statului, realizată de către producători, căt şi de medicii veterinari.

8. Ca o deficienţă majoră se poate menţiona lipsa crotaliilor auriculare necesare identificării animalelor, respectiv a bovinelor, bubalinelor, caprinelor, ovinelor şi a porcinelor.

Animalele trebuie identificate pentru că:

a. Acordarea de subvenţii şi despăgubiri către crescătorii de animale, despăgubiri provenite din diverse fonduri naţionale sau europene este indisolubil legată de existenţa unor efective de animale identificate, înregistrate în Baza Naţională de Date şi la care se poate urmări cu maximum de acurateţe trasabilitatea.

b. Accesarea subvenţiilor directe pentru animalele neidentificate nu se va putea efectua în mod coerent şi conform reglementărilor europene.

c. Întocmirea dosarelor pentru acordarea sprijinului pentru fermele de subzistenţă în valoare de 1500 de EUR, pentru fiecare gospodărie nu se va putea efectua pe animalele neidetificate.

d. Mişcarea animalelor şi comerţul intracomunitar cu animale este strâns legat de animalele identificate şi înregistrate.

e. Propietarii de animale nu le pot înstrăina respectiv vinde, iar dacă o fac riscă sancţiuni severe.

f. Actiunile sanitar veterinare din Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului şi a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor este obligatoriu să se desfasoare pe animale identificate şi înregistrate în Baza Naţională de Date (BND), în caz contrar neputându-se face dovada unei bune supravegheri a stării de sănătate a animalelor şi nu în ultimă instanţă, nu se pot deconta aceste activităţi către medicii concesionari care le execută.

g. Tot pe animale identificate şi inregistrate se bazează declararea indemnităţii ţării pentru anumite boli, putând menţiona aici monitorizarea supravegherii pentru ESB (boala vacii nebune) şi încadrarea României într-un grad inferior de risc.

h. În consecinţă este necesară acordarea în regim de urgenţă a necesarului de crotalii pentru toate speciile de animale, concomitent cu descentralizarea prin transferarea către Direcţiile sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor a procedurilor de achiziţie.

9. Subvenţia pe hectar, aferentă anului agricol 2009 -2010, s-a acordat în avans şi numai componenta alocată din fondurile europene, şi aceasta la nivel de 80%, şi sub forma unui credit în baza adeverinţei de la APIA, credit pe care se plătesc dobânzi. Pierderile de subvenţii notate în dreptul agricultorilor au fost cuprinse între 17 – 20 euro/ ha, adică 140 mil. euro la nivel naţional.

10. Agentia de Plati si Internveti pentru Agricultura (APIA) este fara indoiala institutia a carei activitatii a fost cel mai puternic afectata de catre managemenul deficitar al Ministerului Agriculturii, generand astfel cele mai grav consecinte asupra agriculturii si fermierilor.

Ca urmare a masurilor de reorganizare administrativa initiate de Guvern, stuctura organizatorica a APIA a fost afectata intr-o asemenea masura incat este amenintata insasi existenta acestei institutii vitala pentru Agricultura Romaneasca.

Prin HG 782 din 21 iulie 2010 s-a decis reducerea numarului maxim de angajati ai APIA la 4862 persoane.

Aceasta masura a guvernului survine in ciuda faptului ca in repetate randuri Comisia Europeana a atras atentia autoritatilor romane asupra faptului ca APIA trebuie sa isi sporeasca numarul de personal iar acesta trebuie sa fie mai bine motivat financiar. In caz contrat, conform infogramei nr. 5393/04.06.2009”România va fi penalizată masiv – cu 10% din plăţi în fiecare an (peste 50MEuro/an).

Mai mult, prin infograma nr.5125/02.07.2010 Comisia Europeana atrage atentia asupra faptului ca “decizia de reducere a personalului APIA ridică şi mai mari semne de întrebare asupra capacităţii acestei agenţii de a-şi asuma responsabilităţile;

In caz contrar APIA nu va mai fi capabila sa isi exercite functiile de baza

a) plăţile directe şi mãsurile de piaţã;

b) unele mãsuri finanţate din fonduri europene pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã

c) plăţi reprezentând sprijin financiar din bugetul naţional.

Conform art. 1 din Regulamentul CE 885/2006 “pentru a fi autorizată, orice agenţie de plată, aşa cum este definită la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, trebuie să aibă o structură administrativă şi un sistem de control intern care să îndeplinească condiţiile stabilite la anexa I (denumite în continuare „condiţii de autorizare”) referitoare la:

(a) mediul intern,

(b) activităţile de control,

(c) informarea şi comunicarea,

(d) monitorizarea.”

Consecinta perpetuarii actualei situatii va fi retragerea acreditarii Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura si deci privarea fermierilor romani de orice forma de sprijin, fie ea din bani europenei sau din bugetul national.

Efectele negative ale destabilizarii Agentiei de Plati nu au intarziat sa apara.

Subvenţia pe hectar, aferentă anului agricol 2009 -2010, s-a acordat în avans şi numai componenta alocată din fondurile europene, şi aceasta la nivel de 80%, şi sub forma unui credit în baza adeverinţei de la APIA, credit pentru care se plătesc dobânzi. Pierderile de subvenţii notate în dreptul agricultorilor au fost cuprinse între 17 – 20 euro/ ha, adică 140 mil. euro la nivel naţional.

Pentru campania 2010 s-a decis neacordarea Platilor Nationale Compnsatorii, adica a subventiei pe care Romania este indreptatita sa o dea catre fermieri, din bugetul national.

11. Cu privire la fondurile europene, la nici un capitol Ministerul Agriculturii nu a încheiat, nu a contractat, nu a plătit sumele ce se puteau angaja din fondurile europene, datorită birocraţiei, schimbării Ghidului solicitantului de mai multe ori şi pe aceeaşi măsură, datorită încercării guvernanţilor de a atribui, acordând eligibilitate majorităţii proiectelor clientelei politice. Conform raportului Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului de Finanţe, România a atras numai 19% din fondurile europene. Cofinanţarea de către Ministerul Agriculturii se face extrem de greu. O situaţie nemaiîntâlnită o reprezintă faptul că bugetul Ministerului Agriculturii pe anul acesta reprezintă doar 220 milioane de lei, iar la rectificare, ministrul agriculturii acceptă să reducă bugetul ministerului în favoarea altor ministere cu 142 milioane lei.

12. Situaţia cea mai grea o au însă fermele de subzistenţă, acestea reprezentând o mare problemă socială. Astfel, din totalul exploataţiilor agricole de 4.256.000, exploataţiile de subzistenţă reprezintă 3.870.000, adică 90,1%. Aceste exploataţii au o dimensiune economică determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei între 0 şi 2 UDE (Unitate de Dimensiune Economică). Sprijinul acordat acestor ferme din banii UE, ferme care cuprind 6,22 milioane de hectare teren agricol, trebuia să se ridice la 476 milioane de euro. Până astăzi s-au efectuat plăţi doar pentru 6140 de agricultori, cu o valoare publică de 9,21 milioane de euro, reprezentând 2%. La acest capitol am putea adăuga lipsa de rânduială, de transparenţă şi de muncă eficientă a Ministerului Agriculturii care pentru măsura de instalare a tinerilor agricoltori a cheltuit pentru 506 proiecte o valoare publică de doar 6,21 milioane de euro din 337 milioane alocate. Adică 1,6%. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi la forma de alocare a subvenţiei UE pentru o fermă mixtă, sprijin zonă defavorizată montană şi plăţi agromediu şi sprijin zonă semnificativ defavorizată respectiv SAPS – Schema de Plată unică pe Suprafaţă, FEADR – Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, FEP – Fondul European pentru Pescuit.

Afirmaţia Ministrului Agriculturii referitoare la „atragerea masivă a fondurilor europene” este nefondată deoarece, sumele de care vorbeşte domnia sa reprezintă: plăţi directe pe suprafaţă ( SAPS) circa 560 mil.euro, fonduri pentru măsura 322 ( Dezvoltarea şi renovarea satului românesc) reprezintă circa 680 mil. euro, deci, totalul fondurilor atrase, plăţi directe pe suprafaţă şi dezvoltarea satului românesc este de 1,24 miliarde de euro. Se poate observa cu uşurinţă că, celelalte măsuri lansate de APDRP, au atras o sumă infimă luând în considerare declaraţia ministrului agriculturii care a afirmat că în conturile agricultorilor au intrat 1,3 miliarde de euro.

13. Ministrul Agriculturii nu a înţeles, de la ultima moţiune simplă pentru agricultură şi până în prezent, că trebuia să-şi îmbunătăţească relaţiile de comunicare şi colaborare cu organizaţiile producătorilor, deoarece membrii acestora sunt cei care aplică legislaţia emisă de Ministerul Agriculturii în concordanţă cu reglementările Uniunii Europene. Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România ( FNPAR) are in componenţa sa toate organizaţiile profesionale cu reprezentativitate naţională şi este afiliată la Bruxelles, fiind reprezentanţii Romăniei în relaţiile cu celelalte organizaţii şi cooperative ale agricultorilor la nivel european. Astăzi, FNPAR are tot 7 grupe de lucru, acoperite cu experţi la nivel european, dintrun total de 85 de grupe de lucru, deoarece Ministrul Agriculturii nu a înţeles, aşa cum au procedat omologii domniei sale din celelalte ţări membre, că plata cotizaţiei şi participarea agricultorilor la Bruxelles, nu este ajutor de stat.

Grupul Parlamentar PSD+PC vă propune să votaţi această moţiune, având în vedere situaţia nemaiîntâlnită în agricultură la care se adaugă și următoarele greşeli ale puterii:

a) În plină criză se constată că specialiştii agricoli care cunosc meseria grea de agricultor şi care au învăţat în perioade de preaderare şi în cei doi ani de la aderare a României la Uniunea Europeană să lucreze cu fonduri europene pe bază de proiecte, Ministerul Agriculturii îi organizează şi reorganizează de opt luni de zile. În consecinţă, întregul sistem, circa 3.000 de specialişti, în loc să lucreze, să se concentreze pentru organizarea şi modernizarea producţiei agricole, creşterea competitivităţii agricultorului român prin înaltă tehnologie, prin productivitate şi eficienţă economică este în reorganizare. Ministerul Agriculturii în loc să stimuleze şi să acorde bonificaţii de succes pentru proiectele din fonduri structurale, îi trimite în şomaj. Schimbă şi reschimbă conducerile. De opt luni de zile numai şefii, clientela politică, sunt siguri de posturile lor. Restul se gândesc numai la ziua de mâine. A fi sau a nu mai fi în serviciu. Şi cum nenorocirile nu vin niciodată singure, Ministerul Agriculturii nu a schiţat nici un gest pentru a lămuri comisia prezidenţială să nu retrimită spre reexaminare Legea Camerelor Agricole, lege care reprezenta, în aceste condiţii grele, un cadru instituţionalizat în care agricultorii români şi-ar fi găsit, acolo unde ei trăiesc şi muncesc, sursa de informare directă şi la îndemână pentru a se descurca în hăţişul birocratic al modernizării agriculturii prin proiecte de tip european.

b) Cea mai mare lovitură pe care o dă Ministerul Agriculturii agricultorilor este aceea că nu a notificat până la termenul pe care Comisia Europeană l-a stabilit, care sunt punctele de vedere ale agricultorilor români privind participarea economiei rurale româneşti la efortul UE de a face faţă marilor provocări ale zonelor de concurenţă în plină ascensiune economică, şi în primul rând în domeniul agricol. Această notificare trebuia făcută la încheierea dezbaterilor privind Politica Agricolă Comună (PAC). Ministerul Agriculturii nu poate face dovada eforturilor concrete, prin documente care să demonstreze că a solicitat Uniunii Europene apropierea condiţiilor de organizare şi de dotare a fermelor româneşti de condiţiile pe care le au agricultorii din alte state europene. Acest aspect este cu atât mai grav cu cât la întâlnirea organizată de europarlamentarii Daciana Sârbu şi Viorica Dăncilă la Camera Deputaţilor cu membrii comisiei AGRI ai Parlamentului European, în luările de cuvânt ai membrilor delegaţiilor europarlamentare ni s-a atras atenţia că uniunea Europeană nu poate acorda agricultorilor români condiţii egale cu agricultorii ţărilor membre, dacă oficialităţile române şi reprezentanţii agricultorilor români nu cer aceasta, documentat şi cu fermitate. Preşedintele Grupului de lucru AGRI, care a vizitat România, domnul Janusz Wojciechowski, a afirmat, la întoarcerea în Parlamentul European, la desfăşurarea lucrărilor în plen din Comisia de agricultură, odată cu prezentarea raportului despre vizita în România, că, cităm: „ Agricultura României este un dezastru”, repetând această afirmaţie de 3 ori!

c) Datorită opoziţiei Ministerului Agriculturii, Legea 45 cu privire la cercetarea agricolă a stat în parlament peste un an de zile şi, ca urmare, majoritatea institutelor şi staţiunilor de cercetare din agricultură sunt în pragul falimentului. În ultima vreme ANAF solicită imperativ transformarea institutelor de cercetare în societăţi comerciale pentru a valorifica creanţele. Aceasta reprezintă ultima lovitură dată cercetării care a fost redusă la sub 20% din potenţialul pe care îl avea în 1990.

d) Anul acesta Siretul a distrus mai multe localităţi şi culturi agricole şi a produs şi pierderea irecuperabilă de numeroase vieţi omeneşti. Deşi am solicitat Ministerului Agriculturii ca împreună cu Ministerul Mediului să prezinte un program coerent de proiectare şi execuţie, respectiv redimensionarea digurilor, până în prezent cele două instituţii nu au făcut public acest program. Din informaţiile pe care le deţinem s-au făcut proiecte în regim de urgenţă fără o fundamentare ştiinţifică, proiecte extrem de costisitoare, iar lucrările se execută prin încredinţarea fără licitaţie la firme nespecializate în domeniul lucrărilor hidrotehnice speciale.

Vă solicităm adoptarea următoarelor măsuri:

1. Acordarea unui buget de cel puţin un miliard de lei, prin rectificare, Ministerului Agriculturii, pentru a plăti de urgenţă datoriile restante către fermieri, înainte de data de 20 septembrie, când, tehnologic, campania de însămânţări de toamnă este în plină desfăşurare. În aceste datorii sunt incluse restanţele la Legea 150, plata diferenţei la acciza la motorină, plata penalităţilor la energia electrică folosită la irigaţii, plata pagubelor produse de calamităţi şi constatate de administraţiile locale şi prefecturi, plata subvenţiei pe hectar şi care reprezintă componenta naţională, plata sprijinului pentru zootehnie, pentru pajişti, pentru cofinanţări.

2. Asigurarea prin rectificare a sumei de 600.000 lei la Ministerul Administraţiei şi Internelor, sumă necesară organizării alegerilor Colegiilor de Conducere a Camerelor Agricole.

3. Asigurarea fondurilor necesare pentru apărarea sănătății animalelor și bunăstării acestora, precum și procurarea crotaliilor auriculare necesare identificării animalelor.

4. Asigurarea demersului politic în rândul parlamentarilor puterii şi a guvernului pentru a se introduce în regim de urgenţă, atât în Senat şi apoi în Camera Deputaţilor a Legii Camerelor Agricole.

5. Organizarea specialiştilor diponibilizaţi din Direcţiile Agricole şi instituţii deconcentrate în grupe de lucru în cadrul Oficiilor de Cadastru în vederea realizării cadastrului şi înscrierii în Cartea Funciară a 90% din terenul agricol al României care astăzi nu este întabulat.

6. Solicităm Ministerului Agriculturii să nu se mai opună votului în plen a Legii 45 a cercetării agricole şi să dea toate explicaţiile necesare instituţiei prezidenţiale pentru ca această lege să nu fie trimisă spre reexaminare.

7. Solicităm Ministerului Agriculturii şi Ministerului Mediului să facă publice programele de apărare şi gospodărire a apelor în vederea prevenirii inundaţiilor pe terenurile agricole şi în localităţi, sumele alocate şi modul de încredinţare a lucrărilor. De asemenea, solicităm poziţia oficială a Ministerului Agriculturii cu privire la propunerile aberante privind trecerea ANIF-ului la alte ministere.

8. Solicităm Ministerului Agriculturii să emită legislaţia aferentă pentru acordarea ajutoarelor atât în ceea ce priveşte fermele mici şi mijlocii( exceptarea de la notificare), cât şi fermele mari, fiind vorba în acest caz de 13 măsuri, din care au fost realizate, în diferite stadii, doar 6 măsuri.

9. Abrogarea Hotararii de Guvern nr.752 din 21 iulie 2010 privind măsurile de reorganizare a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi a Agenţiei Domeniilor Statului, precum şi stabilirea numărului de posturi pentru acestea.

O analiză temeinică în cadrul guvernului a faptului că anul 2010 se înscrie ca un an pierdut pentru un minister care nu a înţeles nici în acest an de criză că agricultura nu are nevoie de bani pentru pomeni electorale şi clientelă politică şi că banii solicitaţi încă din luna ianuarie (2,1 miliarde lei) ar fi însemnat investiţii, PIB şi venituri la bugetul statului. Nealocarea celor 2 miliarde lei (aproximativ 450 milioane de euro) a însemnat pierderi în acest an în agricultură în valoare de peste 1,4 miliarde euro.

Având în vedere cele prezentate, solicităm ca o măsură extremă, demisia ministrului agriculturii.

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!

Votati articolul

Rating:
Nota: 5 din 1 voturi

Articole conexe:

Comentarii
Comentarii0 comentarii




Ultima ora

Rentrop ∧ Straton
Newsletter gratuit
Afaceri in agricultura: 7 idei cu profit garantat in 2021

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "Afaceri in agricultura: 7 idei cu profit garantat in 2021".



Forum
blaga felician spune: am avut un smochin in curte-am mancat smochine anul trecut ,din primavera au aparut smochine noi si frunze De doua luni frunzele au inceput sa se usuce si fructele si ele Ce s-a intamplat? Ce sa...
04 Sep. 2019 17:39:28
Raspunde la intrebare
Victor Gh Banța spune: În privința comasării terenurilor, cred că trebuie luată în calcul istoricitatea fenomenului : au mai fost comasate numai că-n forma CAP-urilor proprietarul terenului nu avea niciun drept de...
21 Aug. 2019 22:13:22
Raspunde la intrebare
Rubrica meteo

Scaderea treptata sau brusca a insusirilor superioare de soi (vitalitate, vigurozitate, productivita ...

Formatiune de rod la mar care se prezinta sub forma unei structurib ramificate cu muguri de rod, iar ...
Manager | Stiri si analize economice
Rentrop & Straton
 
 

Raport Special GRATUIT

Afaceri in agricultura: 7 idei cu profit garantat in 2021


Adauga mai jos adresa ta de mail si vei primi raportul special gratuit "Afaceri in agricultura: 7 idei cu profit garantat in 2021" impreuna cu cele mai noi stiri si informatii din agricultura.

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016