Vrancea: Mai puţin de trei procente din suprafaţa cultivată poate fi irigată

Sub 3% din suprafaţa cultivabilă a judeţului poate fi irigată. Si asta pentru că în 20 de ani a fost furat bucată cu bucată. După ce o parte din ruginitul sistem de irigaţii a fost reparat, acum agricultorii nu mai primesc subvenţie pentru apă. Ei au decis să debranşeze de la curentul electric punctele de irigaţii.
În 20 de ani sistemul de irigaţii al judeţului Vrancea a fost distrus. S-au furat de la vane până la motoare, absolut orice a putut fi dus la fier vechi şi transformat în bani. Şi totul a început din anii '90.

"Legislaţia de la acel moment a fost mai mult decât permisivă pentru cei care au devalizat aceste sisteme de irigaţii, ulterior legislaţia s-a modificat corespunzător, după părerea mea tardiv pentru că ce era mai important s-a furat , cum s-a putut şi cu ce s-a putut", a declarat Ionel Partene, director ANIF Vrancea.

Istoria unui esec: canalul Siret Dunăre
În timp ce în Vrancea 140.000 de hectare de teren arabil nu poate fi irigat, România şi-a permis luxul de a abandona lucrările la o investiţie strategică pentru agricultura acestei regiuni, o investiţie căzută în uitare şi degradare: canalul Siret - Dunăre.

Deşi construcţia ar fi trebuit să fie finalizată anul acesta, doar 5,7 km de canal au fost recepţionati. Din restul de 44,3 km rămaşi de executat sunt începute lucrările de terasamente şi betonare pe 37 de km.

Puţini cunosc că acest proiect este unul dintre puţinele care nu au îl au drept artizan pe Nicolae Ceauşescu. Proiectul a fost propus încă din secolul 19 şi ar fi trebuit să asigure apa pentru irigarea tuturor culturilor din Bărăgan. România ar fi putut avea 700 de mii de hectare irigate!

Primele documente oficiale privind această investiţie datează din anul 1912 şi sunt clasificate în arhive drept Proiectul Davidescu. Proiectul Davidescu a fost preluat de autorităţile din perioada comunistă, care l-au dezvoltat şi au desenat primele schiţe.

În prezent, conform studiului de fezabilitate al lucrării, bugetul necesar este de 2 miliarde de euro. Durata de execuţie a lucrărilor este estimată la 10 ani, iar durata de viaţă a investiţiei este de cel puţin si o durata de functionare de 100 ani, rezulta un timp de amortizare a capitalului investit de 14 ani.

Fişa tehnico-economică a Canalului Siret - Baragan
Lungime 208km: între lacul Calimăneşti pe Siret (Vrancea - 50km) şi lacul Dridu pe Ialomiţa (Prahova - 158km).
Secţiune: trapezoidală
baza mica – 20 m (fundul)
baza mare – 57 m
înălţime coloană apă: 7m
Debit: la priza Călimăneşti 200 mc/s, la vărsarea în lacul Dridu 50 mc/s. Viteza de curgere a apei – 1 mc/s.
Irigaţii – în Bărăganul de nord şi central: 518 000 ha în anii secetoşi, 700 000 ha în anii medii.
Alte folosinţe industriale: - 5 mc/s.


Lucrări de prevenire a inundaţiilor, efectuate recent
În luna mai a acestui an, Agenţia de Îmbunătăţiri Financiare Vrancea a finalizat câteva lucrări de reabilitare a unor investiţii referitoare la prevenirea inundaţiilor, construcţii de baraje, canale. Lucrările de reabilitare au început să fie realizate după ploile torenţiale din 2005 şi 2006. Directorul ANIF, Ionel Partene, a arătat că este vorba despre investiţii demarate în urmă cu doi ani şi care ar urma să fie finalizate în acest an. Investiţia care va proteja terenurilor din zonele Vârteşcoiu, Cârligele, Dălhăuţi, Blidari, Budeşti se întinde pe o suprafaţă de 4.000 de hectare. Este vorba de 96 de minibaraje noi şi încă 23 minibaraje pentru oprirea aluviunilor. Valoarea lucrărilor se ridică la peste şase milioane lei noi.