Zahărul românesc este topit de importuri

Din cele 33 de fabrici de prelucrare a zahărului din sfeclă de dinainte de ’89, în prezent mai funcţionează doar patru şi doar una dintre ele mai are capital românesc. Românii mănâncă anual 550.000-600.000 de tone de zahăr, din care doar o cincime este produs în fabricile de prelucrare autohtone. Iar consumul a scăzut cu 20% faţă de anii anteriori, scrie ziarul Adevarul.

Piaţa zahărului românesc este oricum, numai dulce nu. Pe de-o parte, producătorii de sfeclă de zahăr se plâng că lipsa subvenţiilor va falimenta şi puţinele fabrici de prelucrare care au rămas, iar pe de altă parte nici consumul nu se mai ridică la cotele din anii

„În prezent, românii consumă cam 550.000 - 600.000 de tone de zahăr, cu 20% mai puţin decât acum doi ani. Asta pentru că preţul zahărului a crescut, iar românul îşi ia întâi pâine şi apoi zahăr", arată Ioan Armenean, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Zahăr din Sfeclă de Zahăr din România. Un studiu realizat de Business Monitor International arată că, în România, anul acesta, consumul de zahăr va scădea cu 0,9%, faţă de anul trecut, la 558.000 de tone şi la 552.000 tone în 2011.

50% din zahărul vândut este „la negru"

Potrivit lui Armenean, în jur de 250.000 de tone, aproximativ 50% din consumul intern este vândut fără acte la un preţ de 2,3-2,5 lei pe kilogram (TVA inclus). „Pentru că zahărul intracomunitar este neplătitor de TVA, apar tot felul de firme-fantomă, de apartament, care vând la astfel de preţuri şi care după o lună dispar, înainte de a-şi deduce plata TVA", explică preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Zahăr din Sfeclă de Zahăr din România.

El susţine că s-a încercat instituirea unui sistem de taxare inversă în vamă, dar care nu a fost aprobat în Uniunea Europeană şi care ar fi putut elimina evaziunea fiscală. Zahărul importat vine din Franţa, Germania sau din Austria. În urmă cu opt ani, principalii exportatori de zahăr brut, la nivel mondial, erau America Latină şi Caraibe. Însă acum exportă mult mai puţin zahăr brut pentru că folosesc materia primă - trestia de zahăr - pentru producţia de bioetanol.

Potrivit unui raport, din 2010, al Illovo Sugar, unul dintre cei mai mari producători de zahăr la nivel global, Brazilia ocupă locul doi în topul exportatorilor de zahăr - cu peste 27.500 de milioane de tone de zahăr. Dacă în România, specialiştii spun că, în 2010, consumul de zahăr va scădea, la nivel mondial acesta va creşte cu până la 2%, la 169 de milioane de tone.

Fabricile de prelucrare, aproape de faliment

Din '89 şi până acum s-a schimbat complet modul de lucru al fabricilor de zahăr de la noi. Astfel, s-a preferat importul de zahăr brut pentru că era mai ieftin decât cel al sfeclei de zahăr. În plus, Uniunea Europeană a stabilit o cotă de zahăr mai mică - doar 109.164 de tone - decât potenţialul fabricilor de prelucrare a sfeclei de zahăr de la noi.

Acum, producătorii de sfeclă de profil spun că din acest motiv potenţialul este mult mai mare. Însă, în lipsa subvenţiilor, singurele patru fabrici de prelucrare a sfeclei de zahăr de la noi ar putea dispărea şi ele. Vasile Năstase, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr, spune că producătorii au dat în judecată Ministerul Agriculturii pentru că nu au primit sprijinul financiar acordat prin plăţile naţionale complementare pe 2009.

„Noi dăm 6.000 de lei la hectar de sfeclă, iar profitul este de 1.000-1.500 de lei, în schimb cei care cultivă grâu cheltuiesc doar 3.200, iar profitul este acelaşi ca la sfeclă", arată acesta.Oficialii Ministerului nu au dat un răspuns privind această problemă până la închiderea ediţiei. Pentru că acest sprijin financiar nu a fost acordat, pierderile sunt de 2,298 lei pe hectar, potrivit lui Armenean.

Din cele 33 de fabrici existente în urmă cu mai bine de 21 de ani, în prezent doar două mai prelucrează zahăr din sfeclă de zahăr - Bod şi Luduş, iar alte două prelucrează sfeclă de zahăr şi zahăr brut - Roman şi Oradea.Fabrica Bod, compania Agrana (cu cele trei fabrici din Buzău, Roman şi Ţăndărei), fabrica din Oradea procesează şi zahăr brut şi sfeclă de zahăr. Iar fabricile Lieşti, Urziceni, Corabia şi Calăraşi doar din zahăr brut.

Citeste mai mult in Adevarul