Comisia a prezentat, ieri, proiectul de reforma a Politicii Agricole Comune (vezi video)

Comisia Europeana a prezentat, ieri, proiectul de reforma a politicii agricole comune (PAC) dupa 2013. Noua politica agricola propune o redistributie a subventiilor acordate agriculturii, bugetul propus pentru agricultura ramanand de 55 de miliarde de euro pe an, pana in 2020.

Criticii politicii agricole comune (PAC) cerusera Comisiei sa profite de cresterea pretului la alimente si sa taie din subventiile pe care blocul european le plateste fermierilor. Comisia a respins insa aceste propuneri, invocand volatilitatea pietei, precaritatea resurselor si schimbarile climatice. Executivul european recomanda, in schimb, o reorientare a cheltuielilor catre contracararea amenintarilor cu care se confrunta agricultorii.

Obiectivul acestui proiect este sporirea competitivitatii, a durabilitatii si a stabilitatii agriculturii peste tot in Europa, pentru a garanta cetatenilor europeni o alimentatie sanatoasa si de calitate, pentru a proteja mediul si pentru a dezvolta zonele rurale, arata un comunicat al Comisiei Europene.

"Comisia Europeana propune un nou parteneriat intre Europa si fermieri, pentru a raspunde provocarilor legate de securitatea alimentara, utilizarea durabila a resurselor naturale si crestere. Urmatoarele decenii vor fi esentiale pentru a pune bazele unei agriculturi viguroase, care sa poata face fata schimbarilor climatice si concurentei internationale, raspunzand in acelasi timp asteptarilor cetatenilor. Europa are nevoie de fermierii sai, iar fermierii au nevoie de sprijinul Europei. Politica agricola comuna inseamna alimentatia noastra, inseamna viitorul a peste o jumatate din teritoriile noastre", a aratat Dacian Ciolos, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala.

PAC reformata va permite promovarea inovarii, sporirea competitivitatii sectorului agricol atat din punct de vedere economic, cat si ecologic, combaterea schimbarilor climatice, mentinerea ocuparii fortei de munca si a cresterii, reprezentand astfel o contributie hotaratoare la strategia Europa 2020, a subliniat Comisia Europeana.

Zece puncte cheie ale reformei

1) O mai buna directionare a sprijinului pentru sustinerea veniturilor in vederea dinamizarii cresterii si ocuparii fortei de munca

Pentru a pune mai bine in valoare potentialul agricol al UE, Comisia propune sustinerea intr-un mod mai just, mai simplu si mai bine directionat a veniturilor fermierilor. De plata de baza pentru sustinerea veniturilor vor beneficia numai fermierii activi. Aceasta subventie va scadea progresiv incepand de la 150 000 EUR si va fi plafonata la 300 000 EUR pe an pentru un fermier (s.n). In acelasi timp, se va lua in considerare numarul de locuri de munca create de exploatatii. De asemenea, platile directe vor fi fi distribuite in mod mai echitabil intre fermieri, intre regiuni si intre statele membre.

2) Instrumente de gestionare a crizelor mai bine adaptate si cu o capacitate de reactie sporita pentru a face fata noilor provocari economice

Volatilitatea preturilor reprezinta o amenintare pentru competitivitatea pe termen lung a sectorului agricol. Comisia propune "plase de siguranta" mai eficace, cu o capacitate de reactie sporita pentru sectoarele agricole cele mai expuse crizelor (depozitarea privata si interventia publica) si inlesnirea crearii de sisteme de asigurari si de fonduri mutuale.

3) Plati pentru a proteja productivitatea pe termen lung si ecosistemele

Pentru a consolida durabilitatea sectorului agricol din punct de vedere ecologic si pentru a valorifica eforturile fermierilor, Comisia propune ca 30 % din platile directe sa fie acordate pentru adoptarea de practici care permit utilizarea optima a resurselor naturale. Este vorba de practici, care sunt eficace din punct de vedere ecologic si pot fi puse in aplicare in mod simplu, cum ar fi: diversificarea culturilor, mentinerea pasunilor permanente, protejarea rezervoarelor ecologice si a peisajelor.

4) Investitii suplimentare pentru cercetare si inovare

Pentru a crea o agricultura fundamentata stiintific si o agricultura competitiva, Comisia propune dublarea bugetului alocat cercetarii si inovarii agronomice si gasirea unor solutii pentru ca rezultatele cercetarii sa se traduca in practica, prin intermediul unui nou parteneriat pentru inovare. Aceste fonduri vor contribui la incurajarea transferului de cunostinte si a consilierii pentru fermieri, precum si la sprijinirea proiectelor de cercetare relevante pentru fermieri, asigurand o cooperare mai stransa intre sectorul agricol si comunitatea stiintifica.

5) Un lant alimentar mai competitiv si mai echilibrat

Aflata la baza lantului alimentar, agricultura este foarte fragmentata si putin structurata. Pentru a consolida pozitia fermierilor, Comisia propune sprijinirea organizatiilor de producatori, a organizatiilor interprofesionale si dezvoltarea circuitelor scurte intre producatori si consumatori (fara prea multi intermediari). Pe de alta parte, sistemul cotelor de zahar, care nu mai este atat de pertinent, nu va fi prelungit dupa 2015.

6) Incurajarea masurilor de agromediu

Trebuie avuta in vedere specificitatea fiecarui teritoriu, fiind incurajate initiativele nationale, regionale si locale privind agromediul. In acest sens, Comisia propune ca protejarea ecosistemelor, refacerea acestora si actiunile de combatere a schimbarilor climatice, precum si utilizarea eficace a resurselor sa constituie doua dintre cele sase prioritati ale politicii de dezvoltare rurala.

7) Facilitarea instalarii tinerilor fermieri

Doua treimi dintre fermieri sunt in varsta de peste 55 de ani. Pentru a sustine crearea de locuri de munca si pentru a incuraja generatiile tinere sa se implice in sectorul agricol, Comisia propune crearea unui nou ajutor pentru instalare de care sa poata beneficia, in timpul primilor cinci ani ai proiectului lor, fermierii care nu au implinit 40 de ani.

8) Stimularea ocuparii fortei de munca in mediul rural si a spiritului antreprenorial

Pentru a promova ocuparea fortei de munca si spiritul antreprenorial, Comisia propune o serie de masuri de stimulare a activitatii economice in zonele rurale si de incurajare a initiativelor de dezvoltare locala. De exemplu, va fi creat un „set de demaraj” pentru sprijinirea proiectelor de microintreprinderi, cu o finantare pe o perioada de cinci ani care poate ajunge pana la 70 000 EUR. Vor fi consolidate grupurile de actiune locala LEADER.

9) O mai mare atentie acordata zonelor fragile

Pentru a evita desertificarea si pentru a proteja bogatia teritoriilor noastre, Comisia ofera statelor membre posibilitatea de a sprijini mai sustinut fermierii situati in zone dezavantajate din punct de vedere natural, prin intermediul unei indemnizatii suplimentare. Acest ajutor va completa celelalte ajutoare care se acorda deja in cadrul politicii de dezvoltare rurala.

10) O PAC mai simpla si mai eficace

Pentru a evita formalitatile administrative inutile, Comisia propune simplificarea mai multor mecanisme ale PAC, si anume normele privind conditionalitatea si sistemele de control, fara ca aceasta sa duca la o pierdere a eficacitatii. In plus, va fi simplificat si sprijinul acordat micilor fermieri, pentru care se va institui o plata forfetara de 500-1 000 EUR pentru un fermier pe an. Va fi incurajat transferul de terenuri de la micii fermieri care isi inceteaza activitatea agricola catre alte exploatatii care doresc sa isi restructureze fermele.

Pozitia Comisiei Europene, noteaza presa internationala, este sprijinita de tari agricole mari, cum ar fi Franta, al carui presedinte a pledat in apararea PAC pentru a-si asigura voturile fermierilor la alegerile de anul viitor. Planul va fi contestat insa de alte tari, precum Marea Britanie, Suedia sau Germania, care vor o reducere drastica a cheltuielilor pe care UE le face cu agricultura, favorizand in schimb cercetarea si inovatia.

Reforma PAC trebuie sa fie aprobata acum de guvernele UE si de Parlamentul European, un proces care ar urma sa dureze cel putin doi ani.

Reforma vizeaza sa reechilibreze plata subventiilor directe, care, in prezent, acorda de pilda fermierilor din Italia si Grecia 400 de euro la hectar, in timp ce in letonii primesc mai putin de 100 de euro la hectar, in medie. Totusi, Franta va continua sa fie primul beneficiar al PAC si va pierde relativ putin, in timp ce tarile din Europa de Est vor continua sa incaseze prime la hectar sub media europeana. Balticii sunt nemultumiti din aceasta cauza.

Ciolos le-a spus miercuri europarlamentarilor ca doreste ca fermierii din toate tarile sa primeasca cel putin 90% din media platilor directe - in prezent este de circa 270 de euro la hectar -, dar nu a indicat un termen-limita pentru atingerea acestui obiectiv. Pentru a ajuta la eliberarea fondurilor care sa fie folosite la redistribuire, Ciolos a anuntat ca marile exploatatii agricole nu vor putea primi mai mult de 300.000 de euro pe an incepand din 2014. De asemenea, proiectul specifica acordarea subventiilor pentru "fermierii activi", ceea ce inseamna ca, de exemplu, aeroporturile sau terenurile de golf nu vor mai putea primi subventiile pe care le primesc in prezent.

CE propune sa lege acordarea ajutoarelor pentru cele circa 12 milioane de exploatatii agricole europene de "cateva practici agricole simple, ale caror efecte nu mai trebuie demonstrate": diversificarea culturilor, mentinerea pasunilor, pastrarea rezervoarelor de biodiversitate sau a elementelor de peisaj pe cel putin 7% din suprafetele arabile.

Principalul sindicat al agricultorilor din Europa, Copa-Cogeca, contesta insa principiul parloagelor ecologice, considerandu-l ilogic cand cererea alimentara mondiala ar urma sa creasca cu 70% pana in 2050. Reforma PAC este de natura sa faca obiectul criticilor in perioada urmatoare.