Cartofi mov: cultura, cand se planteaza si unde gasim samanta de cartofi mov

Cartoful este o planta erbacee din familia solanaceelor, originara din America de Sud, din regiunea Muntilor Anzi, imprejurul lacului Titicaca in zilele noastre Peru si Bolivia.

Cartoful este o planta erbacee din familia solanaceelor, originara din America de Sud, din regiunea Muntilor Anzi, imprejurul lacului Titicaca, unde primii locuitori ai acestor regiuni au inceput sa selecteze formele comestibile din soiurile de cartofi salbatici.
 
Cultivarea cartofului se crede ca dateaza de mai bine de 13.000 de ani. Cu toate acestea, cea mai veche plantatie de cartofi moderni, Solanum tuberosum, a inceput in 1400 i.H., odata cu aparitia comunitatilor agricole in aceasta zona, dar si in alte zone din America de Sud.
 
Cartoful este si una dintre cele mai importante surse de antioxidanti din alimentatia oamenilor, iar fluctuante, conditiile precare ale solului, precum si aerul, au facut din cartof leguma ideala, deoarece era aproape imposibil de plantat grau sau porumb.
 
In secolul al XVI-lea, marinarii spanioli isi aprovizionau corabiile cu cartofi, folosindu-i drept hrana in lungile deplasari pe apa pana in Spania si utilizandu-i, de asemenea, in vindecarea scorbutului – o boala care apare ca rezultat al insuficientei de vitamina C.
 
Tot in aceasta perioada, in Anglia, Sir Walter Raleigh a prezentat plantatia sa de cartofi imediat dupa ce aceasta a inflorit si aclimatizat. S-a raspandit in zone ce prezentau conditii favorabile plantarii si recoltarii cartofului, productii foarte mari s-au obtinut in Germania, Olanda, Franta, Polonia etc.

In Romania a fost luat in cultura in secolul al XIX-lea.
 
Cartoful este una din cele mai importante plante alimentare, furajere si industriale. In industrie, cartoful constituie o valoroasa materie prima pentru fabricarea spirtului, amidonului, dextrinei si glucozei.
 
Cartoful este o planta erbacee perena, cu inaltimea in jur de 60 cm, cu flori albe sau alb-violacee si radacini tuberizate.Radacinile cartofului sunt reprezentate de tuberculii subpamanteni. Tuberculii sunt singurele organe comestibile ale acestei plante, deoarece nu contin solanina.
 


Frunzele cartofului sunt intrerupt imparipenat-compuse cu marginea foliolelor intreaga. Fructul cartofului este o baca sferica, 1,5-2 cm diametru, violet-verzuie, toxica si contine pana la 300 de seminte.

Soiuri de cartofi:

– semitimpurii (0,2) – cu perioada de vegetatie 90-100 zile;
– semitarzii (0,3) – cu perioada de vegetatie 100-110 zile;
– tarzii (0,4) – cu perioada de vegetatie peste 110 zile.
 
Din punctul de vedere al calitatii, soiurile se grupeaza in:

– clasa A: pentru salata – tuberculii sunt putin fainosi, nu se sfarama la fiebere, cu consistenta tare;
– clasa B: pentru diferite preparate culinare – tuberculii putin fainosi, nu se sfarama la fierbere sau
crapa, consistenti;
– clasa C: fainosi – se crapa in timpul fierberii, cu consistenta redusa;
– clasa D: foarte fainosi, tuberculii se sfarama complet in timpul fierberii.
 
La cele peste 3.000 de feluri de cartofi, numai 100 nu au in continutul lor toxine si sunt comestibili. Marea parte a varietatilor de cartofi, cunoscuta de noi si pe care o folosim, are miezul alb sau galben. Totusi, isi fac aparitia din ce in ce mai mult in comert cartofii cu miezul mov, pe care este recomandatsa nu ezitati sa ii consumati.

Ce sunt cartofii mov?

Este apreciat pentru proprietatile sale superioare cartofului clasic, nutritive, dar si curative – un excelent antioxidantsi anticancerigen natural. Considerati ca fiind „nou-veniti”, cartofii mov au ocoaja de culoare mov cu un continut care variaza de la violetul lavandei la aproape alb.
 
America de Sud, Chile, dar si Argentina, sunt zone cu climat rece unde sunt cultivate cele mai multe soiuri de cartofi. Cartoful albastru de Congo este un soi deosebit – plantat in Finlanda – privit drept o avutie nationala si fiind nelipsit de la banchetele de stat.
 
In Statele Unite ale Americii, cartofii prezinta un gust puternic dulce. Alte soiuri sunt de marime mai mare si sunt foarte buni pentru prajire sau coacere, au striatii frumoase albastru si albe; mai sunt soiuri care au coaja maro-violet si miezul de culoare alba cu inele violet.
 
Utilizarea gastronomica este identica cu cea a cartofului obisnuit, se poate prepara in orice mod – numai in cazul fierberii indelungate tind sa piarda din intensitatea culorii.
In continuare, iata cateva soiuri de cartofi mov, clasificati in functie de doua caracteristici, respectiv uloarea cojii si culoarea interiorului cartofului:

Soiuri de cartofi cu coaja mov si interior de culoare mov:

Cartoful mov All blue este cel mai frecvent comercializat si este din ce in ce mai disponibil in supermarketuri. Planta acestui cartof produce cartofi mari, alungiti, cu coaja si interior mov, cu un strat de culoare deschisa doar in interiorul cojii. Uscat si fainos atunci cand este preparat, acest tip de cartof mov este potrivit pentru zdrobire si alte feluri de preparate.
 
- Blue Tomcat este un cartof mov cu o maturizare tarzie; el are coaja albastra si interiorul de culoarealbastru inchis, de asemenea are tuberculii alungiti.
 
- Cartoful mov numit Purple Majesty este un cartof cu o forma alungita, in general are dimensiuni mai mici, iar acest lucru se datoreaza recoltarii mai devreme.
 
- Un alt cartof cu coaja si pulpa mov este Purple Pelisse, un cartof folosit drept puiet.
 
Soiuri de cartofi cu coaja mov si interior de culoare galben:

Anumite soiuri de cartofi mov au coaja de culoare mov, iar interiorul mai deschis. Cartoful mov Brigus, potrivit pentru copt si prajit, este un cartof cu interior galben deschis si coaja violet. Tuberculii sunt rotunzi pana la alungire.
 
- Peter Wilcox este un soi de cartofi mov rotunzi pana la alungire care se maturizeaza devreme, in mijlocului sezonului. The New Times descrie acest soi ca fiind „invaluit intr-un mov inchis si captusit cu aur” si il recomanda pentru friptura, fierbere sau prajire.
 
Soiuri de cartofi cu coaja mov si interior de culoare alba:

- lmichigan Purple este un cartof maturizat la mijlocul sezonului, ce are coaja mov si interiorul alb stralucitor.
- Purple Viking este un soi ce produce cartofi mari, rotunzi, cu interiorul ferm, umed. Plantele compacte se maturizeaza in 90 – 100 de zile, producand cartofi de o calitate buna a depozitarii. Se planteaza in soluri nisipoase sau argiloase imbogatite cu materii organice.
 


- Soiul de cartofi Majesty primeste o atentie sporita datorita culorii sale, violet-inchis, care este mult intensa decat in cazul oricarui alt soi de cartofi mov. Desi au culoare mov, acest soi de cartofi nu are gust de struguri sau vinete doar pentru ca au aceeasi culoare in interior – culoarea violet nu inseamna un gust de fructe sau ceva de genul acesta.
 
Cartofii mov sunt recomandati pentru prajire, fierbere, zdrobire si orice altceva doriti sa faceti cu ei, asta datorandu-se texturii lor intermediare. Intr-un mod similar cu cel al cartofilor albi, cartofii mov pot fi folositi pentru mai multe tipuri de retete. Ei sunt utili in special atunci cand se incearca sa se creeze feluri de mancare cu un aspect estetic placut, dificil de realizat cu ajutorul cartofilor albi.

Importanta si beneficiile cultivarii cartofilor mov

Asa cum am mai mentionat, cartoful mov are calorii reduse, deoarece luand in considerare baza de date a USDA Nation Nutrient, in fiecare 100 de grame de cartof mov copt (in coaja) se afla 90 de calorii sau echivalentul a 376 de kilocalorii. Pentru a arde aceste calorii sunt necesare doar 7 minte de inot, 10 minute de alergat, 14 minute de mers pe bicicleta sau aproximativ 25 de minute de mers pe jos.
Pe langa amidon simplu, cartofii mov sunt bogati in carbohidrati complecsi, fibre dietetice, vitamina C, vitamina B6, magneziu si potasiu. Soiurile roz, galben si verde sunt de asemenea bogate in betacaroten.
 
Cartofii mov sunt plini cu fitonutrienti – componente organice din plante care se considera ca promoveaza sanatatea. Fitonutrientii din cartofi includ carotenoide, flavonoide si acid cafeic. Vitamina C din cartofi actioneaza ca un antioxidant.
 
Institutul National al Sanatatii a declarat ca aceste substante pot preveni sau intarzia anumite tipuri de deteriorare a celulelor si pot de asemenea ajuta in procesul de digestie, sanatatea inimii, presiunea sangelui si chiar in prevenirea cancerului.
 
Beneficiile cartofului mov

Intr-un studiu al Universitatii din Scranton, specialistii au aratat ca aceasta leguma este la fel de eficienta pentru sanatate precum terciul de ovaz datorita fitochimicalelor pe care le contine. Studiul a implicat18 persoane care au mancat in fiecare zi cate doua portii – constand in sase cartofi de dimensiunea unei mingi de golf – timp de o luna.
 
La sfarsitul experimentului, presiunea sanguina a celor testati ascazut cu patru procente. Aceasta nu este prima cercetare de aceasta natura, in cele anterioare demonstrandu-se ca si alti cartofi pigmentati aveau impact asupra oxidarii organismului – din cauza stresului si a inflamatiilor – reducand substantial nivelul oxidarii acestuia.
 
Mai mult decat orice alt soi de cartofi, cartofii mov contin o cantitate extraordinara de antioxidanti. Culoarea cartofilor mov vine tocmai de la aceste substante puternice, care au aceleasi insusiri cu ale murelor, afinelor si ale altor fructe de culoare mov. Cartofii mov sunt de asemenea bogati in vitamine, fitochimicale sanatoase si calorii putine.
 
Antocianina, atat din fructele, cat si din legumele proaspete sau procesate, serveste la indeplinirea a doua functii – imbunatatirea aspectului general si contribuirea la sanatatea si bunastarea consumatorilor. Un atribut important al acestor pigmenti este ca sunt antioxidanti puternici pentru o dieta.Acesti antioxidanti sunt foarte bine ingerati de oameni, iar aportul lor de zi cu zi a fost estimat la aproximativ 180 mg (Galvano si colab., 2004).
 
Sunt prezenti in principal in soiurile de cartofi colorati in rosu sau mov – coaja si/sau pulpa – si protejeaza organismul uman impotriva oxidarii, radicalilor liberi si a colesterolului LDL.Specialistii in domeniu spun despre cartofii mov ca au capacitatea de a preveni cancerul. Sunt ideali in curele de slabire, intrucat nu ingrasa deloc. Mai mult decat atat, bolnavii hipertensivi ii pot consuma pentru reglarea tensiunii arteriale.
 
Potentialul curativ al cartofilor mov a fost asemanat cu cel al fulgilor de ovaz, spanacului, verzei de Bruxelles, broccoli. In ceea ce priveste concurenta pe piata, cartoful mov poate fi practic si usor de intalnit intr-o varietate de meniuri, de la cartofi prajiti, croquete si alte numeroase preparate. De fapt, cartofii mov s-au dovedit a fi mult mai sanatosi decat alte soiuri de cartofi mai populari.

Ce gust are cartoful mov?

Ca si in cazul altor soiuri de cartofi, este recomandat sa se pastreze coaja. Pastrarea cojii in timpul prepararii ajuta la sigilarea substantelor nutritive si a umiditatii in cartof. In plus, coaja oricarui cartof este bogata in fibre si poate contine, de asemenea, vitamine si minerale suplimentare. Coaja cartofului mov este bogata in vitamina C si contine o multime de polifenoli si potasiu, ceea ce o face atat de benefica.
 

Cartofii mov in Romania

Cartofii albi traditionali, binecunoscuti si consumati in tara noastra, au un concurent mai sanatos, dar si de 30 de ori mai scump. Nu doar coaja este colorata, dar si interiorul cartofului. Cartofii mov, laudati pentru calitatile lor, pot ajunge la 30 de lei kilogramul. Un alt avataj pentru cultivatorul roman este reprezentat de productia mare la hectar.
 
In Romania, cele mai multe plantatii de cartofi mov sunt din soiul Vitelotte Noir, o varietate frantuzeasca. Soiul acesta se cultiva pe continentul nostru inca din secolul XIX, fiind adus din Peru. Cartofii Vitelotte Noir au o culoare albastru-inchis, aproape negru, coaja si interiorul de culoare mov-albastru inchis.
 
Au un gust caracteristic nucilor si miros de castane. Culoarea se pastreaza in timpul gatitului datorandu-se pigmentilor naturali din grupul antocianinelor.
 
Cultura de cartof mov – cea mai profitabila cultura agricola din Romania

Primul agricultor care a reusit aclimatizarea acestei plante in Romania spune ca exotica leguma poate aduce agricultorilor castiguri record, de cel putin zece ori mai mari decat investitia la hectar, iar in 2013, intreaga recolta a producatorului autohton s-a vandut ca painea calda pe piata din Italia.
 
Gabi Sandu, agricultor, a reusit sa aclimatizeze cea mai profitabila cultura agricola – cartofii mov. Acesta cultiva deja porumb si grau, dar a fost de la inceput motivat sa faca profit si din cartofii mov. Ideea sa investeasca intr-o afacere cu cartofi mov i-a aparut in anul 2007 in urma vizionarii unui reportaj la postul de televiziune BBC despre cei mai sanatosi cartofi din lume. A durat un an pentru a obtine cateva kilograme de cartofi mov originari din Peru.
 
Acesta sustine ca pe langa aspectul inedit al produsului, colorat in interior cu un mov intens, a fost atras de calitatile deosebite ale acestui produs pentru sanatate, considerat o adevarata bogatie nationala in tara de origine. Mai precis, este vorba de antocianina, un puternic antioxidant care lupta cu radicalii liberi din corpul uman, ?i care da ?i culoarea cartofului.
 
Cererea pentru cartofii mov a crescut in ultimii ani, dupa ce studiile au aratat ca este cea mai sanatoasa leguma. Culoarea deosebita este data de continutul ridicat de antocianine, substanta activa ce se regaseste si la fructele de padure si care este recunoscuta ca avand un puternic efect anti-cancer.
 
Cantitatea importanta produsa pe metru patrat este o alta caracteristica a cultivarii cartofiilor mov. La 100 de metri patrati cultivati este necesara o cantitate de circa 35 de kilograme de seminte, avand o productie de 350-400 de kilograme pe suprafata respectiva.
 
La aceste soiuri de cartofi mov, productivitatea este destul de buna, aproximativ 350-400 de kilograme la 100 de metri patrati, adica peste media de productie a cartofilor obisnuiti. In ceea ce priveste lucrarile specifice, au aceeasi tehnologie de cultura ca si cartoful obisnuit si nu au nicio particularitate de cultura. Acesti cartofi mov, la fel ca orice alt soi – cu exceptia celor dulci, care au o alta tehnologie de cultura –, se pot semana timp de patru ani.

Tehnologia de cultivare a cartofilor mov

Suprafata cultivata pe glob este de 20 milioane ha, din care peste 70% se afla in Europa. Pentru ca o cultura de cartof sa devina rentabila trebuie gasite solutii pentru cresterea productiei.Pe scurt, etapele primordiale in cultivarea cartofilor mov sunt:

- Investitia initiala include pregatirea terenului, fertilizarea si cumpararea semintei de cartofi. Un cost suplimentar de lansare pentru a comercializa en-gros il reprezinta sistemul de irigare.

- Tehnologia de cultivare a cartofilor mov este aproape identica cu cea folosita pentru soiul autohton. Se recomanda ca plante premergatoare paioasele, dar si legumele anuale.

-  Dupa recoltarea plantelor premergatoare se recomanda aratura de toamna, iar primavara, inainte de plantare, se va face o lucrare simpla de mobilizare a solului.

- Se planteaza in cuiburi si pe randuri, la o distanta de aproximativ 50 de cm intre cuiburile de pe acelasi rand si una de aproximativ 1 metru intre randuri.

- Atat plantarea, cat si lucrarile ulterioare de intretinere se pot realiza atat mecanizat, cat si manual, tehnologia aleasa fiind diferita in special in functie de dimensiunile suprafetei cultivate – adica mecanizat daca se face pe o suprafata intinsa, in camp deschis, si manual daca se face in gradina din spatele casei.

- Dupa doua saptamani de la plantare, se baga grapa – in cazul lucrarilor mecanizate – in vederea suprimarii buruienilor sau se sapa si se pliveste – in cazul lucrarilor manuale.

- Irigarile se fac periodic, in functie de nevoile plantei si de frecventa precipitatiilor naturale. Tot timpul, sapatul sau prasitul si plivitul buruienilor se fac dupa irigare, si nu invers.

- Desi este mai rezistent la mana si la inghet decat cartoful obisnuit, este la fel de vulnerabil ca acesta cand vine vorba de gandacii de Colorado. Din aceasta cauza, in majoritatea situatiilor, va fi nevoie de stropitori contra daunatorilor, cu aceleasi insecticide din comert care sunt folosite si pentru cartoful obisnuit.
 
Cultivarea de cartofi mov
Indicii de calitate urmariti sunt: Puritatea solului, uniformitatea ?i marimea tuberculilor, absenta vatamarilor si a bolilor, absenta defectelor si petelor in interiorul cartofului, absenta corpurilor straine.
 
Versatilitatea cartofului mov si usurinta de plantare si crestere face din acesta o alegere buna pentru orice cultura. Cheia pentru cultivarea cartofului cu succes o reprezinta pregatirea solului, ingrijirea plantei si alegerea celui mai bun timp pentru a planta semintele de cartofi.
 
Pasul 1. Cum alegem terenul unde cultivam cartoful mov?

Principalii factori care se au in vedere la amplasarea culturii:

– textura si structura solului – soluri usoare sau mijlocii, cu argila sub 25-30%, bine structurate;
– regimul de apa al solului – permeabile, cu capacitate cat mai mare de retinere si de cedare a apei;
– fertilitatea naturala a solului – bogate in humus si elemente nutritive;
– panta terenului si expozitia – terenuri plane, cu pante reduse si uniforme, expozitie sudica;
– criterii organizatorice – parcele cu forme regulate, suficient de mari, comasate, drumuri bune.
 
Cartoful mov se cultiva in rotatie de 3-4 ani, respectandu-se ca plante premergatoare cerealele paioase, leguminoasele sau alte culturi furajere.
 


Cerinte agrotehnice pentru pregatirea patului germinativ: afanarea si maruntirea uniforma a solului pe o adancime de 16- 20 cm, nivelarea uniforma a suprafetei solului, incorporarea uniforma a ingrasamintelor administrate primavara, evitarea tasarii in adancime, sub stratul afanat si maruntit, asigurarea unei plantari uniforme ca adancime, asigurarea realizarii unui bilon suficient de mare si afanat la plantare.
 
Pasul 2. Pregatirea, tratarea si fertilizarea solului

Cel de-al doilea pas este pregatirea temeinica a solului in care urmeaza sa efectuam plantarea. Cel mai bun moment pentru a planta semintele de cartofi este dupa ce solul a fost arat, la adancimea de 30 de cm – cu cat este mai timpurie cu atat efectul pozitiv este mai mare. Cartofii au nevoie de spatiu pentru a se forma si a creste fara obstacole. Pe masura ce pamantul se lucreaza, se elimina pietrele mari sau alte resturi ce ar putea impiedica dezvoltarea cartofilor.
 
Este imperios necesara nivelarea terenului, dupa ce in prealabil este lucrat cu grapa cu discuri. Regula generala pentru culturile de cartofi este ca solul sa fie foarte bogat ln nutrienti, consistenta lui sa fie cat mai lejera – sa nu fie compactat, lutos – si un PH intre valorile de 4, 8 si 5,4 ar fi ideal. La pregatirea terenului se administreaza ?i ingra?amintele organice ?i chimice. Folosirea dozelor mari, bine echilibrate din punctul de vedere al elementelor nutritive, reprezinta una din cele mai importante verigi tehnologice.
 
Sistemul de fertilizare la cartof se stabile?te ?inand seama de produc?ia planificata ?i consumul specific de elemente nutritive pentru realizarea acesteia. Gunoiul de grajd constituie ingra?amantul de baza pentru cartof: se aplica in doze de 20-40 t/ha. Folosirea gunoiului de grajd la cartof asigura sporuri de produc?ie cuprinse intre 4.000 ?i 7.000 kg/ha.
 
Pentru ob?inerea unei culturi de calitate se recomanda o schema de fertilizare in care sa predomine fosforul, dar mai ales potasiul. Fertilizarea de baza se poate face toamna, prin aplicarea a 30-40 t/ha gunoi de grajd, 100-130 kg fosfor ?i 150-180 kg potasiu. Primavara, la pregatirea terenului se aplica azotul in cantitate de 120-180 kg.
 
Cartofii au nevoie de azot pentru a creste si pentru a produce o recolta sanatoasa. Inainte de plantare, se adauga un ingrasamant cu o formula 10-10-5. Aceasta formula se refera la distributia fiecarui ingrasamant, exact in aceasta ordine: azot, fosfor, potasiu. Restul de 75 sunt ingrediente inerte sau inactive. Se amesteca ingrasamantul cu solul pana la dispersarea uniforma a aditivilor.
 
Daca se utilizeaza un ingrasamant organic, cum ar fi de vaca sau balegar de cal, este necesar sa se asigure ca ingrasamantul natural este bine putrezit sau are o vechime de cel putin un an. Daca este proaspat, acesta face prea fierbinte patul de plantare si arde plantele. Ingrasamantul natural, care are peste un an de descompunere si fermentare, este cel mai bun pentru plantatie.
 
Se planteaza semintele de cartofi mov dupa ce s-a adaugat ingrasamantul pe sol. De exemplu, pentru 1.000 kg tuberculi + tulpini aeriene se consuma 5 kg azot, 2 kg fosfor, 7-9 kg potasiu.
 
Azotul (N) Este importanta pentru formarea si dezvoltarea aportului foliar al plantei de cartofi. El este absorbit si folosit de plante pe toata perioada de vegetatie. La insuficienta azotului, plantele sunt galben-verzui, iar suprafata de asimilatie se reduce pronuntat, acest lucru are consecinte negative asupra formarii stolonilor si tuberculilor.
 


Cand insuficienta este mai pronuntat,a frunzele, incepand cu cele de la baza, se necrozeaza si cad. Excesul de azot determina cresterea luxurianta a partii aeriene, crestere care se face in detrimentul productiei de tuberculi si se prelungeste mult perioada de vegetatie a cartofului, determinand o intarziere a infloritului de 25-26 zile. Azotul este element determinant pentru nivelul de productie al cartofului. Sporul de recolta a cartofului datorat ingrasamantului cu azot este cuprins intre 40 si 100 kg la un kg azot.
 
Fosforul (P) Are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular, in formarea tuberculilor, in depunerea amidonului si maturizarii tuberculilor. La insuficienta de potasiu, ritmul de crestere a plantelor de cartofi se reduce, se reduce ritmul formarii tuberculilor. In mijlocul acestora se formeaza pete rosii-ruginii la inceput mai mici, apoi, prin unirea lor, mai mari – la fierbere, aceasta zona devine tare si se separa de miezul fiert. Marginiile foliolelor se rasucesc in sus, limbul este mai mic si de culoare mai inchisa. Suprafata de asimilatie se micsoreaza. Excesul de potasiu grabeste mult perioada de vegetatie determinand o mai rapida maturizare a plantelor si o mai rapida formare a tuberculilor, fapt care la soiurile tarzii si semitarzii se rasfrange asupra productiei.
 
Potasiul (K) Este consumat in cantitati mari de catre cartofi si influenteaza pozitiv formarea suprafetei de asimilare, intensitatea procesului de fotozinteza si migrarea substantelor asimilate din stoloni in tuberculi. Potasiul influenteaza pozitiv valoarea seminala a tuberculilor, rezistenta la seceta, mana si nanism, mareste procesul de tuberculi buni pentru samanta. La insuficienta potasiului, ritmul de crestere al plantelor este redus pana la incetare. Pe solurile pe care se manifesta carente in magneziu, acestea se administreaza sub forma de sulfat de magneziu in solutie, in timpul vegetatiei intr-o doza echivalenta cu 24 kg/ha oxid de magneziu in 600 litri de apa.
 
Gunoiul de grajd nu ar trebui sa lipseasca din cultura cartofului. Asigura elementele nutritive si imbunatateste insusirile fizice ale solului: dozele se cuprind intre 20 si 40 tone/ha, bine fermentate si imprastiate uniform pe intreaga suprafata. Incorporarea se face sub aratura de vara-toamna.
 
Pasul 3. Tratarea semintelor de cartof mov

Semintele certificate de cartofi sunt cartofi intregi care contin mai multi ochi. Ochii sunt micile adancituri din coaja cartofului unde se vor forma noi muguri. Cartofii de samanta se pot planta in intregime sau se pot taia in sectiuni care sunt cam de marimea unei mingi de golf. Inainte de a se taia, trebuie sa se asigure ca fiecare sectiune are doi sau trei ochi, astfel incat aceasta sa dea roade.
 
Cartofii la care ochii se concentreaza spre partea apicala se sectioneaza numai longitudinal. Sectionarea cartofilor la o cantitate mare de samanta se poate face mecanic cu o masina care este prevazuta cu dispozitive care trateaza cartofii sectionati cu praf de creta. Sectionarea manuala asigura un material de plantare de calitate superioara sub aspectul prezentei ochilor si a numarului de ochi pe fiecare portiune.
 
Se lasa sectiunile la aer uscat timp de aproximativ trei zile, astfel incat laturile taiate sa formeze un calus – fiind cel mai bun moment de plantare a sectiunilor, deoarece samanta nu va putrezi de la bacteriile din sol. Multi agricultori se refera la cartofii pentru plantat ca seminte de cartof, dar acestia nu sunt niste seminte. Cartofii se reproduc prin butasii vegetativi ai cartofilor. Cartofii de samanta sunt turbeculi mici, cultivati in mod special pentru cultivarea cartofilor.
 


Dupa cum am mai specificat, cartofii de samanta pot fi plantati intregi sau taiati in sectiuni care contin cel putin doi ochi. Sortarea cartofilor pentru samanta si calibrarea acestora constituie masura esentiala pentru realizarea densitatii optime culturii. Calcularea cantitatii de cartofi-samanta necesara depinde partial daca se intentioneaza sa li se permita sa se maturizeze sau daca se prefera sa se recolteze atunci cand sunt tineri, pentru cartofi noi.
 
Daca se doreste o cultura de cartofi destinata consumului extratimpuriu si timpurie – chiar si pentru consumul de vara – incoltirea cartofilor inainte de plantare joaca un rol deosebit de important. Prin incoltirea tuberculilor de cartofi se asigura o grabire a rasaririi plantelor, formarea mai timpurie a tuberculilor cu cel putin 10 zile, plantarea timpurie si marirea productiei. De asemenea, in timpul incoltirii se poate observa starea sanatatii tuberculilor si valoarea lor vegetativa permitand eleminarea din materialul de samanta a tuturor tuberculilor care manifesta degenerare.
 
Tuberculii incoltiti rezista la temperaturi scazute. Incoltirea tuberculilor de samanta trebuie realizata la lumina si la temperaturi de 12-180 C ziua si 10-120 C noaptea. Coltii ce se obtin in conditii de lumina naturala sau artificiala, sunt pigmentati, scurti de 1-2 centimetri si robusti. Aceste conditii se realizeaza in incaperi luminoase, cu posibilitati de aerisire, in bordeie prevazute cu geamuri in acoperis sau chiar in santuri special amenajate la suprafata solului. Daca se utilizeaza lumina artificiala se folosesc pivnitile in care se face pastrarea peste iarna a tuberculilor in ladite pentru incoltire. In tehnica ce se aplica pentru realizarea incoltirii cartofilor, pentru preincoltirea tuberculilor se tin in gramezi de circa 40 centimetri inaltime la intuneric la temperaturi de 15-180 C timp de 8-10 zile.
 
Cand se constata formarea de colti de 1-2 milimetri incepe incoltirea propriu-zisa in conditii de lumina naturala sau artificiala. Pentru aceasta, tuberculii se asaza in ladite din scandura lungi de 60 centimetri, late de 40-50 centimetri, adanci de 12 centimetri si prevazute cu picioare la capete. Laditele se asaza in stive cate 10-15, fiecare ladita incarcandu-se cu cate 15-20 kilograme de tuberculi. Tuberculii incoltiti se transporta in camp in aceleasi ladite realizandu-se economie la manipulare si evitandu-se ruperea coltilor. In timpul procesului de incoltire se elimina toti tuberculii cu colti filosi. Se schimba pozitia laditelor in stive din 7 in 7 zile pentru a se obtine o incoltire uniforma si se mentine in incapere o umiditate ridicata a aerului prin asezarea unor vase cu apa sau prin stropirea tuberculilor.
 
Incoltirea se poate realiza cu bune rezultate si in solarii daca acestea sunt asigurate cu o sursa de caldura. In spatiile in care se face incoltirea se controleaza temperatura si se face zilnic aerisirea pentru a impiedica alungirea coltilor. Pana la plantare, acestea nu trebuie sa depaseasca lungimea de 1,5-2 centimetri, sa fie grosi, sa nu li se innegreasca varfurile – lipsa de aer si intoxicare cu monoxid de carbon – si sa pastreze culoarea caracteristica soiului. Daca la data plantarii se mai gasesc tuberculi neincoltiti, acestia se elimina. Incoltirea dureaza 20-45 de zile in functie de conditiile de incoltire.
 
Pasul 4. Plantarea semintelor de cartofi mov

Un cartof albastru reprezinta mai mult decat un element de noutate in agricultura, colorarea sa vie adaugand substante nutritive amidonului din tubercul. Culoarea mov a cartofilor nu le schimba aroma, dar adauga antocianina – un antioxidant responsabil pentru culoarea mov din fructe si legume.
 
Aceste specialitati de cartofi sunt diponibile in soiuri care au coaja mov si interiorul alb sau galben, coaja si interiorul mov sau coaja albastra si interiorul albastru si alb marmorat. Procesul de plantare a cartofilor mov nu este diferit fata de plantarea cartofilor obisnuiti. Este posibil ca soiul de cartofi mov sa produca mai putini tuberculi decat cel traditional de culoare alba.
 
Saparea terenului poate fi manuala sau automatizata, in functie de suprafata cultivata si alte numeroase motive. Dupa cum am spus, se elimina buruienile si pietrele de pe suprafata pe care se doreste plantarea, in plin soare, cu sol afanat si bun drenaj, primavara devreme.
 
Se raspandeste un strat de 5-7 centimetri de compost – diverse resturi organice si vegetale care au fost colectate de-a lungul timpului – pe fiecare rand plantat si se presara ingrasamant pe suprafata solului. Se amesteca compostul si ingrasamantul in sol la cel putin 15 centimetri adancime, se afana solul si se sparg toti bulgarii. Cu cat solul este mai bogat in substante nutritive si cu cat este mai compact, rezultatele o sa fie neasteptat de bune.
 
Dupa care se taie cartofii mov de samanta, care au fiecare cel putin un ochi, si se lasa neacoperiti timp de una sau doua zile, pana ce sectiunile se usuca usor pentru a preveni putrezirea. Etapa urmatoare consta in saparea unui sant pe mijlocul fiecarui rand. Adancimea cuiburilor trebuie sa fie undeva intre 20 si 30 de centimetri si dupa ce sunt pusi cartofii de samanta, acestia trebuie acoperiti cu 10-15 centimetri de pamant. Dupa patru pana la sase saptamani, apar primele doua nivele de frunze care sa acopere din nou cu pamant – acest lucru dupa ce au fost trase toate buruienile.
 
Acest proces poate continua de mai multe ori, dar trebuie avut grija ca varful plantei sa fie in permanenta descoperit, iar bulbul – cartoful-samanta – sa nu fie acoperit mai mult de 30 de centimetri de pamant. Daca se planteaza mai multi bulbi la un cuib, acestia trebuie amplasati la cel putin 30 de centimentri distanta unul fata de celalalt. De asemenea, distanta intre randuri trebuie sa fie de aproximativ 60-90 de centimetri.
 
Pentru aceasta specie de cartofi, solul trebuie pastrat umed in permanenta. Cartoful mov trebuie sa aiba o sursa constanta de umezeala. Se iriga o data sau de doua ori pe saptamana atunci cand nu exista nicio precipitatie pentru a mentine solul umed in mod constant, dar nu imbibat.
 
Daca solul se usuca, cresterea bulbului de cartof stationeaza, procesul de crestere se reia abia dupa ce pamantul este umed din nou, dar cresterea in dimensiune a tuberculilor de cartof va fi afectata. Exista posibilitatea ca recolta sa fie compusa doar din tuberculi de dimensiuni mici din cauza solului compactat, a lipsei nutrientilor si a lipsei de apa. Pentru pastrarea umezelii din pamant cartofii pot fi protejati cu paie. Acestea vor proteja solul pe o perioada mai lunga impotriva razelor solare.
 
De regula, conditiile de plantare a cartofului se inregistreaza la jumatatea lunii martie in zonele de sud si camp ale Banatului, in ultima decada a lunii martie in zona colinara si la inceputul lunii aprilie, in zona foarte favorabila din punctul de vedere al temperaturii, zona montana si depresiuni submontane.
 
Cartoful incoltit, destinat consumului extratimpuriu si timpuriu, se planteaza in zona nisipurilor din Oltenia intre 5 si 15 martie si pana la 25 martie in restul bazinelor specializate. Durata de plantare a cartofului trebuie sa fie cat mai scurta.
 
Pasul 5. Ingrijirea culturii

In tehnica de cultivare a cartofului folosind ierbicide in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu biloni – ridicatura de pamant de-a lungul unui rand de plante cultivate.
 
Ierbicide recomandate: Gesagard (2-8 kg/ha), Sencor (0,75-2,5 kg/ha) Afalon (2-8 kg/ha), Dual 500 (3-7 l/ha) + Gesagard (2-6 kg/ha), Lasso (3,5-8 kg/haa) + Gesagard (2-6 kg/ha), Lasso (3,5-8 kg/ha) +Sencor (0,5-2 kg/ha).
 
Ierbicidele mentionate se administreaza pe intreaga suprafata intre perioada de plantat si rasarit concomitent cu operatia de rebilonare. Sencorul este singurul ierbicid care se poate administra si dupa rasarire pana cand plantele au 10-12 centimetri. Pe terenurile infectate cu pir sau costrei dupa rasarirea cartofilor indifereant de faza de crestere, dar in momentul in care costreiul are 15-35 centimetri sau pirul tarator si pirul gros au 10-15 centimetri, se administreaza unul din urmatoarele ierbicide: Fusilade super, Galant, Targa (in cantitate de 2-3 litri/ha la costrei sau 4-6 litri/ha la pir).
 
Nu sunt excluse in timpul vegetatiei lucrari manuale selective dupa cum nici smulgerea eventualelor buruieni care apar mai tarziu in a doua parte a verii. Cartoful reactioneaza la irigat mai bine decat oricare alta planta de cultura. Cel mai mare consum de apa se inregistreaza in faza de imbobocit – inflorire maxima, dupa care consumul din faza de vegetatie, ingalbenirea fiziologica a frunzelor bazale. In cultura cartofului sunt favorabile udarile la intervale mai scurte, mai ales in faza de crestere a tuberculilor, pe aceasta cale asigurandu-se reducerea temperaturii in sol, la suprafata solului si la nivelul partii aeriene.
 
Stresul hidric, consecinta a intarzierii udarii, afecteaza calitatea tuberculilor prin incoltirea si puirea lor. Excesul de umiditate este deosebit de daunator si determina lipsa sau insuficienta oxigenului in sol, la care tuberculii se opresc din crestere, isi reduc continutul in amidon si vitamina C, aspectul comercial si rezistenta la pastrare.
 
Udarea la cartof se realizeaza prin aspersiune si prin brazda. Udarile la cartofi se repartizeaza pe douafaze de vegetatie:

– formarea tuberculilor – in zona de stepa (S, V, E) se efectueaza 3-4 udari prin aspersiune sau 2-3 udari prin brazde cu norme de udare cuprinse intre 400 si 650 mm in functie de textura solului si metoda de udare, intervalul intre udari este de 10-12 zile.

– cresterea tuberculilor – 4-5 udari cu norme de udare de 300-350 mm, numarul de udari se reduce la 3-5 in silvostepa din Nord, 4-7 zona de padure de stejari din Sud si 0,4 in functie de textura solurilor in zona de padure de fag din Nord, intervalul intre udari este de 6-8 zile.
 
Pentru cartoful timpuriu, irigarea are mai mica importanta, pentru ca acesta se recolteaza inainte de instalarea secetei. Pe solurile nisipoase din sudul Olteniei si in anii foarte secetosi se administreaza si la cartoful timpuriu 2-3 udari cu norme 500-750 m3/ha.
 


Pasul 6. Recoltarea cartofilor mov

Culturile timpurii destinate consumului timpuriu se recolteaza atunci cand tuberculii au ajuns la marimea comerciala de la 30 grame in sus. Recoltarea se face treptat, pe masura ce se face si comercializarea, altfel tuberculii, nematurizati fiind, isi pierd din turgescenta si din valoare.
 
La stabilirea momentului de recoltare a cartofului de samanta se tine seama de dinamica de crestere a tuberculilor si de perioada zborului maxim al afidelor – familie de insecte, cuprinzand paduchii de plante – care este vectorul virusilor. Pe loturile semincere – plante lasate neculese pentru a servi ca plante de samanta – la maximum 10 zile de la data cand se inregistreaza zborul maxim de afide se intrerupe vegetatia prin distrugerea vrejilor mecanic sau chimic.
 
Recoltarea are loc dupa 15-20 de zile de la intreruperea vegetatiei, timp in care tuberculii se suberifica si ating maturitatea tehnica. La culturile de cartofi destinate consumului de vara, toamna si iarna, maturitatea corespunde cand vrejii sunt uscati in proportie de 70%. Maturarea naturala a tuberculilor de la caderea vrejilor – ingalbenirea– pana la maturarea tehnica se desfasoara intr-o perioada lunga de timp. Aceasta perioada se reduce cu 9-23 de zile in cazul cand se face intreruperea vegetatiei pe cale mecanica sau chimica, fapt ce atrage cresterea rezistentei tuberculilor la vatamare, reducerea infectarii tuberculilor cu boli de putrezire, prevenirea imburuienarii la recoltat, oprirea trecerii bolilor din planta aeriana in tuberculi.
 
Recoltarea cartofilor trebuie sa se faca numai pe timp frumos. Recoltarea se face manual, cu sapa, cu furci speciale, cu plugul, sau mecanic. Este cea mai costisitoare lucrare din cultura cartofului. Recoltarea mecanica cu combina cere indeplinite anumite conditii: amplasarea pe soluri usoare si mijlocii, evitarea tasarii solului prin lucrari de ingrijire, plantarea la adancime mica si uniforma, solul sa fie fara bulgari si curat de buruieni, vrejii sa fie distrusi mecanic sau chimic.
 
Asadar, fazele recoltarii se refera la: evaluarea produc?iei de 1-3 ori inainte de recoltare, pe 10 metri patrati, in mai multe repeti?ii; pregatirea solei pentru recoltare, distrugerea resturilor vegetale, eliminarea capetelor; recoltarea, transportul, condi?ionare cu minimum de pierderi ?i vatamari. Momentul ?i condi?iile recoltarii tin de: maturitatea fiziologica, uscarea vrejilor; coaja tuberculilor este suficient de suberificata; temperaturi de peste 100 grade C, dar sub 20-250 grade C; vreme uscata, fara ploi sau alte intemperii, recoltarea nu trebuie sa dureze mai mult de 10-20 de zile bune de lucru; in timpul recoltarii se asigura protejarea tuberculilor de lumina ?i intemperii.
 
Pasul 7. Depozitarea cartofilor mov

Pentru o mai buna depozitare, cartofii mov trebuie recolta?i la maturitate, bine usca?i. cura?i, fara pamant ?i resturi vegetale, sanato?i ?i nevatama?i. Spa?iul de depozitare trebuie sa fie bine izolat, uscat, cu posibilita?i de aerisire ?i reglare a temperaturii ?i umidita?ii,  curat si dezinfectat, sa aiba acces u?or.
 
Temperaturile recomandate pentru pastrarea cartofilor, in func?ie de destina?ia produc?iei, sunt:

– cartof de samanta: 2-4°C
– cartof pentru consum proaspat: 5-6°C
– cartof pentru chips: 7-10°C
– cartof pentru prajit: 6-8°C
– cartof pentru amidon: 7°C
 
Incoltirea este nedorita in timpul pastrarii, atat pentru cartoful de consum, cat si pentru cel destinat prelucrarii industriale, deoarece duce la cre?terea pierderilor prin consumul de substan?e de rezerva, ingreuneaza manipularea cartofilor, favorizeaza atacul bolilor de depozit.
 
De asemenea, incoltirea poate accelera acumularea de zaharuri solubile si determina cresterea pierderilor la decojire, ambele daunatoare in cursul prelucrarii. Incoltirea cartofilor dupa recoltare este determinata de o serie de factori, mai mult sau mai pu?in controlabili de catre om.
 
Imediat dupa recoltare, cartofii se gasesc intr-o perioada de repaus vegetativ, cand, chiar daca sunt amplasa?i intr-un mediu favorabil incoltirii – temperatura si umiditate ridicate – nu incoltesc.
 
Lungimea perioadei de repaus este in primul rand un caracter specific soiului respectiv ?i nu are legatura cu lungimea perioadei de vegetatie – exista soiuri timpurii cu un repaus vegetativ lung si soiuri tardive care pot avea un repaus foarte scurt. In general, repausul vegetativ la cartof este cuprins intre 30 si 70 de zile in functie de soi si poate fi prelungit prin aplicarea unor masuri corecte de pastrare.