Comunica experienta
AgroRomania.ro


Email Facebook
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Noutati in cultura hameiului

noutati-in-cultura-hameiului

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMCV) Cluj-Napoca in colaborare cu cel mai mare producator de hamei din Romania au reusit accesarea unui fond de cercetare pentru adaptarea unor soiuri de hamei din Germania in Romania.


Presedintele Asociatiei Producatorilor de Hamei din Romania, Mora Acatiu Ervin, care este si cel mai mare producator de hamei din tara, a declarat luni presei ca cercetatorii romani trebuie sa stabileasca ce anume lipseste solului din zona Sighisoarei pentru ca unul dintre cele mai bine adaptate soiuri germane de hamei in Romania, Magnum, sa atinga performantele genetice obtinute in tara care l-a produs.

"La acest soi Magnum am avut probleme cu adaptarea pentru ca a schimbat microclimatul. Avea nevoie de mai multa apa in perioada de crestere. Noi obtinem 1.600-1.800 de kilograme la hectar in conditii normale, dar acest soi duce la 2.000-2.200 de kilograme la hectar la nemti, unde a fost creat. Avem un studiu cu Institutul Agronomic din Cluj care se numeste "Adaptarea soiurilor importate din Germania la noi". Chiar am obtinut un proiect si s-au luat probe de sol pentru a vedea ce anume mai trebuie sa ii dam pentru a ajunge mai aproape de capacitatea lui genetica. (...) Noi am dorit sa fim ajutati de singurul institut care s-a ocupat de cultura hameiului si a facut programele din Romania pe dezvoltarea culturii de hamei, Institutul Agronomic din Cluj. Am apelat la ei si datorita unui fond de cercetare au reusit sa obtina acest fond, de 20.000, din care noi platim 5.000 de lei", a spus Mora, potrivit Agerpres.

Presedintele Asociatiei Producatorilor de Hamei din Romania a aratat ca in zona Sighisoarei se cultiva soiurile Brewers Gold, un soi autohton, si Magnum, importat din Germania, ultimul fiind cel mai cautat, desi Brewers Gold ar fi unul dintre cele mai bune, intrucat contine mai mult procent aroma.
"Aroma - intr-un con de hamei, se face prin raportarea acizilor beta fata de acizii alfa. Raportul acesta, daca se apropie de 1, e cu atat mai aromat - si Brewers are un raport bun. E mai productiv si mai bine adaptat decat altele, numai ca piata nu vrea, nu se cere pentru ca are acizi alfa mici, are intre 7 si 8%, normal. Magnum are intre 12 si 15%, genetic. E preferat si pentru noi, pentru ca trebuie stropit mult mai putin, e rezistent la diferite boli si are acizi alfa multi - practic, aia se vinde - produc pe hectar acizi alfa mult mai multi, aproape dublu. Chiar daca e productie mai mica, in fond e mai eficient. si cea mai importanta treaba, mai ales acum - ca nu e asa sensibil la boli, de exemplu la mana", a sustinut Mora Acatiu Ervin.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Pasii catre o afacere de succes Berea Artizanala


Stiati ca romanii sunt printre cei mai mari consumatori de bere la nivel mondial   Cu cei 85 de litri cap de locuitor an ne situam pe un „onorabil” loc 8 in Europa si pe locul 12 in clasamentul mondial liderii fiind cehii 142 de litri urmati de austrieci 105 litri si de nemti 104 litri   Piata autohtona a berii...

Oferta Speciala
valabila 48h

Acesta a spus ca vechii berari foloseau Brewers Gold, care e foarte bine adaptat in Romania, dar care este sensibil la boli, iar noii berari prefera soiurile mai rezistente si mai productive.

"Aromatele, cu cat sunt mai sensibile, cu atat sunt mai bune calitativ. Sigur ca nu se cauta Brewers Gold-ul, pentru ca are acizi alfa intre 7 si 8%, sunt foarte sensibili si trebuie mai multe stropiri. Iar tendinta de a stropi cat mai putin este o tendinta globala, din aceasta cauza noi incet-incet vom inlocui Brewers Gold-ul. Din punct de vedere al soiurilor pe care le cultivam noi, cel mai rentabil este Magnum, pe care-l vedem aici, pentru ca el face acizi alfa intre 12 si 15% si la o productie de 1.200-1.600 de kilograme pe hectar, in conditii normale - nu batut de gheata si seceta excesiva - rentabilitatea lui este mai mare, ca stropesti de mai putine ori, deci cheltuiesti mai putin, si are acizi alfa mai multi", a sustinut Mora.

Mora a mai aratat ca a inceput cultivarea hameiului la fermele din judetul Mures si ca din cauza conditiilor meteo din acest an, grindina si seceta, productia va fi diminuata, undeva intre 1.200 si 1.500 kg la hectar.

"Se recolteaza in general din 15 august pana in 20 septembrie, intr-o luna trebuie recoltat fiind mai multe soiuri, undele tardive, unele mai timpurii. De la planta se foloseste doar conul, care este produsul din care se fac - prin procesare, uscare, climatizare, balotare, prelucrare - peleti, extract sau altceva. Ajunge in bere sub forma prelucrata. Recoltarea se face mecanizat", a aratat Mora Acatiu Ervin, singurul producator de hamei din Romania care a reusit achizitionarea unei tehnologii unice in tara de procesare si ambalare a hameiului, printr-un proiect SAPARD de peste 200.000 euro.

In judetul Mures se cultiva 182 hectare cu hamei de catre doua societati comerciale, MORAGROIND cu 4 ferme, cu 127 ha si HopTrade din Saschiz, cu 55 ha.


Hameiul (Humulus lupulus) face parte din familia Canabinaceae iar in industria berii se foloseste doar conul de hamei, care reprezinta inflorescenta femela.

Conurile de hamei trebuie culese pe cat posibil la maturitate si in decurs a zece zile dupa atingerea maturitatii tehnice. Recoltarea hameiului se face manual sau mecanic. Hameiul proaspat recoltat contine 75-80% apa si pentru a putea fi conservat el trebuie uscat cat mai repede dupa recoltare.

In industria berii,se foloseste conul de hamei sub forma de:
- pulberi de hamei
- granulate de hamei
- extracte de hamei

Din punct de vedere tehnologic avem 2 soiuri de hamei:

- amar,m ai bogat in substante amare
- de aroma

Hameiul confera berii gustul amar si aroma specifica. Contribuie si la stabilizarea si limpezirea mustului, precum si la imbunatatirea insusirilor de spumare ale berii.

COMPONENTELE CHEIE ALE HAMEIULUI

1. uleiuri eterice
2. acizi amari
3. rasini
4. sustante tanante

1.Uleiurile eterice sunt in proportie de 1% si se prezinta sub forma unui lichid transparent cu gust slab amarui si aroma placuta. Componentele principale sunt humulonul, cohumulonul, adhumulonul, prehumulonul si posthumulonul.

2.Acizi amari sunt componentii cei mai importanti a conurilor de hamei si se prezinta sub doua forme:

alfa-acizi (humulon) - 4-12%
beta-acizi (lupulon) - 4-6%.

Ei contribuie la formarea spumei, in special humulonul si au actiune antiseptica.

3.Rasinile din hamei au gust amar, exercita o actiune antiseptica puternica si asigura persistenta spumei berii. Rasinile moi constituie 3-4% din substanta uscata a hameiului proaspat. Rasinile tari sunt considerate ca avand o slaba putere de amarare, dar cu o buna solubilitate in must si in bere. In rasinile tari din hamei a fost identificat xantohumolul. Rasinile tari sunt prezente in hameiul proaspat in proportie de 1,5-2%.

4.Substantele tanante reprezinta 2-5% din substanta uscata. Substantele tanante participa la culoarea si gustul berii.
Newsletter gratuit
TOP 4 Afaceri agricole în 2025

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "TOP 4 Afaceri agricole în 2025".



Votati articolul

Rating:
Nota: 3.75 din 2 voturi
Urmareste-ne pe Google News

Ultima ora

Rentrop ∧ Straton
Newsletter gratuit
TOP 4 Afaceri agricole în 2025

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "TOP 4 Afaceri agricole în 2025".


Articole recomandate

Rubrica meteo
Manager | Stiri si analize economice
Rentrop & Straton
 
 

Raport Special Gratuit
TOP 4 Afaceri agricole în 2025
Adauga mai jos adresa ta de email si vei primi raportul special gratuit "TOP 4 Afaceri agricole în 2025" impreuna cu cele mai noi stiri si informatii din agricultura.
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016