Cresterea iepurilor de carne in microferme - avantaje, dezavantaje si costuri

Carnea de iepure va fi in curand una dintre cele mai cautate metode alternative la pui/porc/vita, avand in vedere trendurile de crestere de slaba calitate si problemele aferente pe care le presupun acestea. Pe langa carne, iepurii ofera si blana care poate fi folosita pentru diverse industrii textile. Totaodata, grasimea iepurelui este dorita de companiile farma si industria cosmeticelor. Exista piata de desfacere!

 

In Romania, in conditiile de azi este oportuna crearea de ferme familiale. Pentru acestea, nu sunt necesare investitii mari, mai ales ca recuperarea cheltuielilor se face destul de repede. Se pot infiinta ferme cu capacitatea de 10 – 200 femele, care pot produce pana la 6000 de iepuri pe an. Folosind metoda aceasta de crestere, o ferma de iepuri se poate crea intr-un termen scurt, in functie de existenta necesarului de mijloace banesti, de suprafata terenului, delocul amplasarii lui, de existenta hranei, de zona, de clima si altele asemenea.

 

Inainte de toate, trebuie sa alegeti rasa cu atentie. Un factor determinant este stabilirea scopului crearii fermei: de pilda – pentru carne, pentru puf, sau pentru reproductie. Daca scopul este cresterea iepurilor pentru a avea un venit bun, atunci trebuie efectuate unele cercetari de piata pentru a afla pretul la carnea de iepure, la blanuri, la puf etc. Alegerea corecta a rasei, cumpararea reproducatorilor buni, aplicarea exacta a tehnologiei – inseamna succes.

 

In Romania, cele mai raspandite rase de iepuri sunt: Marele alb, Chinchilla, Uriasul belgian, Argintiu englez, Fluture urias, Californiana, Neozeelandeza.

 

Cel mai bine e sa procurati reproducatorii de la fermele specializate saude la fermele inregistrate, care au un efectiv destul de mare, respecta tehnologiile, perfecteaza actele de vanzare-cumparare si poarta raspundere pentru iepurii vanduti. Inainte de a-i procura, trebuie sa vedeti ferma de provenienta, sa faceti cunostinta cu tehnologia de crestere, sa va incredintati ca se efectueaza lucrarile zootehnice de baza. Trebuie sa aveti in vedere ca, la fermele mici, cu 5-6 femele de reproductie si un mascul, este foarte putin material de reproductie, de aceea nu e indicata procurarea necesarului de reproductori in intregime, ci numai o parte dintre ei. Criteriile la alegerea reproducatorilor sunt:

 

Atentie! Nu cumparati iepuri cu botul umed sau jilav, cu murdarie sub coada sau cu capuse in urechi. Parul lipit pe partile interioare ale labutelor dinainte – un simptom evident ca iepurele este bolnav (rinita infectioasa, sau guturai). Nu cumparati iepuri slabi, nu va lasati convinsi ca iepurele este de rasa, dar a fost prost hranit. Iepurele sanatos are mereu pofta de mancare, iar daca a slabit din cauza hranei insuficiente, acest iepure nu poate oferi pui de calitate. Cand cumparati iepurele, ridicati-l de spate. Daca este sanatos, va fi ca un arc, se va indarji, iar cel bolnav va atarna moale. In mod obligatoriu, sa fiti atenti la starea organelor sexuale si incredintati-va ca nu au probleme. Cumparati iepuri cu ochi senini, vioi, pleoapele sa nu fie umflate.

 

Acum trebuie sa alegeti modulele, adica sa realizati constructia custilor. Veti avea nevoie de 10 custi pentru 10 femele, iar dupa ce ajungeti la 30 de femele va trebui sa introduceti si un mascul. Cand femela are pui noi, se vor obtine minimum 8 exemplare. Gestatia dureaza 29-32 zile si imperecherea poate fi realizata la 122 de zile de la nastere si poate fi reluata la 70 de zile dupa fiecare fatara. Perioada de alaptare e de maximum 90 de zile. Incepand cu capacitatea de 10 femele de reproductie, ferma de iepuri sepoate mari pana la 100 femele intr-un interval de 10 luni. In acest timp, productia va fi de 1360 iepuri, din care:

 

Custile (modulele) sunt vopsite in alb (vopsea alba ignifuga). Culoarea alba indeamna crescatorul sa mentina curatenia, iar igiena asigura rentabilitatea fermei. Practica arata ca iepurii cresc nu numai datorita alaptarii, hranei si apei. Lor le este foarte necesar si aerul curat si proaspat. Dejectiile se colecteaza intr-un vas (rezervor) care se afla sub cuvele decolectare a dejectiilor. Rezervoarele sunt ermetice. Urina iepurelui, care este nociva si are un miros neplacut, se scurge la fundul rezervorului, iar fecalele in stare solida acopera suprafata urinei din rezervor. Ramasitele de aer nociv sunt absorbite de o teava speciala. Sistemul de evacuare a dejectiilor cu care sunt echipate modulele de custi exclude practic contactul iepurilor cu dejectiile, inclusiv cu mirosul. Coccidia, care la inceput se dezvolta in organismul iepurelui si nu prezinta pericol, in contact cu dejectiile, intr-un interval de 7 zile, la caldura, devine foarte periculoasa.



Constructia modulelor de custi da posibilitate iepurilor sa manance ziua si (mai ales) noaptea, ceea ce este foarte important, deoarece stomacul lor se deosebeste radical de cel al altor animale. Stomacul iepurelui nu se poate contracta si hrana este impinsa in esofag cu o alta portie de hrana. Saliva la iepure se secreta permanent si nu numai atunci cand primeste hrana, ca alte animale. Stomacul secreta suc gastric, indiferent daca iepurele are hrana sau nu. De aceea trebuie asigurata hrana permanent. Adapatorile sunt prevazute cu recipiente in care sunt introduse cu gatul in jos doua vase de plastic, a cate 5-7 litri fiecare. Apa din vase se scurge pana la un anumit nivel, care se mentine constant, in functie de cantitatea de apa consumata. Apa in vas se mentine datorita rarefierii aerului din acesta. In aerul rarefiat, microbii pot supravietui, dar nu pot sa se inmulteasca si astfel calitatea apei nu se depreciaza.I arna, apa se incalzeste pana la temperatura corpului iepurelui, folosind incalzitorul electric. Constructia cuibului, care imita o vizuina naturala, unde ieuroaica poate sa fete puii fara sa fie stresata. Cel mai important lucru este incalzirea cuibului in partea de jos cu ajutorul termoforului electric, cand temperatura este mai scazuta de +8ºC. Energia electrica folosita da un impuls de crestere mare si din start, deoarece puiul consuma toata energia din laptele mamei sale pentru crestere, nu si pentru incalzirea corpului sau.

 

Retinem! Iepurele mananca de 80 ori in 24 ore; acest lucru esteposibil numai cu ajutorul unei hranitori automate.

 

O varianta de hranire printr-un furaj combinat poate fi:

1. Porumb 15%;

2. Ovaz 10%;

3. Srot de floarea soarelui 20,5%;

4. Grâu 10%;

5. Mazăre 8%;

6. Orz 20%;

7. Tărate de grâu 6%;

8. Făina de peste 2%;

9. Lapte praf degresat 1%;

10. Drojdie furajeră 1%;

11. Fosfat fara fluor 2%;

12. Cretă furajeră 1,5%;

13. Sare 0,5%;

14. Melasă 1,5%;

15. Premix 1%.

 

Costul, in conditii normale, ar trebui sa ajunga la maximum 10.000 de lei/an pentru 22 de exemplare.

 

 

1. Este indicata cresterea iepurilor pana la varsta de 4 luni, dupa care greutatea lor inceteaza sa se mareasca, iar consumul de hrana se mareste, deoarece incepe sa se ingrase, iar pentru obtinerea unui gram de grasime se consuma o cantitate de hrana de trei mai mare decat pentru un gram de tesut muscular.

2. Iepurele pana la sacrificare (4 luni) consuma pentru fiecare kilogram d egreutate vie 3 kilograme de furaj combinat, ceea ce este de 2-3 ori mai putin decat pentru cresterea taurinelor.

3. La varsta de 4 luni, se termina prima naparlire, iar alta incepe peste 10-15 zile dupa terminarea acesteia, deci iepurele trebuie sacrificat in acest interval si atunci blanita va fi de o calitate deosebita.

4. Lasati iepuri de prasila de la fatarea a douas i a treia, pentru ca in aceasta perioada alaptarea este cea mai buna (iepuroaica are mult lapte).

5. Completati ferma numai cu iepuri de prasila sanatosi, procurati din ferme cunoscute si trecuti prin perioada de carantina. 

6. Nu procurati in nici un caz iepuri pentru prasila de la oameni necunoscuti, din piete sau iepuri care au fost intarcati mai devreme de 60 de zile, sau care s-au nascut vara.

7. Iepuroaicele slabe, care cantaresc mai putin de 4 kg, nu se monteaza, deoarece sau nu vor fata sau vor da nastere unor iepuri slabi. 

8. Hrana trece prin tubul digestiv intr-un interval de 60-72 ore.

9. Ficatul la iepure este destul de mare si are o greutate de 80-120 g.

10. Nu se vor introduce iepuri in custi nedezinfectate, in locul celor care aumurit, al celor care au fost sacrificati de necesitate, sau al celor care au fost eliminati de la reproductie.

11. Vizitatorilor fermelor de iepuri le este interzis categoric sa atinga iepurii, sau sa-i hraneasca, pentru ca acest lucru poate periclita sanatatea iepurilor.

12. Pentru colectarea iepurilor morti, este necesar un ambalaj inchis, iar cadavrele dupa inspectie trebuie imediat arse.

13. Marimea optima a unei ferme familiale trebuie sa nu fie mai mica de 100 – 200 femele. Pentru deservirea acestei ferme, sunt necesari 2-4 lucratori. Suprafata ocupata este de 0,2-0,3 ha. Pentru fiecare 100 femele cu iepurii lor, sunt necesare (in functie de productivitate) 2-3 ha de fanete.

14. De la un iepure, intr-un an, se colecteaza 100-150 kg de dejectii, care sunt de 1,6-1,8 ori mai calitative decat cele de la vaci.

15. Cel mai mare dusman al iepurilor nu sunt bolile, ci parerea eronata, larg raspandita in legatura cu acest lucru. De pilda, in Franta exista organisme speciale, care, dupa control, elibereaza licente doritorilor de a se ocupa cu cresterea iepurilor. Iepurele este un animal maximalist: sau totul sau nimic. Daca lucrul este organizat corespunzator tehnologiei, numai de la prelucrarea dejectiilor unui iepure se pot obtine intr-un an 50-60 kg de biohumus, cu o valoare de 5-6 Euro.

16. Muzica influenteaza benefic cresterea iepurilor, incepand cu nasterea, micsoreaza stresul, iepurii devin mai linistiti, se dezvolta mai bine, greutatea lor se majoreaza cu 10-15%.

17. De la o pereche de iepuri, in doi ani se pot obtine 100.000 de iepuri. In Australia, timp de cateva zeci de ani, iepurii s-au inmultit pana la un numar de 4.000.000.000 exemplare, care au distrus aproape toata vegetatia, au inceput sa urce in copaci si sa manance frunzele. 

 

Succes!