Daunatorii albinelor. Metode de prevenire si combatere

Gaselnita sau molia cerii face parte din grupa fluturilor de noapte. Sunt cunoscute doua tipuri, molia mare a cerii (Galleria mellonella) si molia mica a cerii (Achroia grisella). Ambele se hranesc cu ceara de albine si pot fi un daunator foarte periculos in special pentru fagurele stocat. 

 

Molia mare prefera fagurele puietului, iar cea mica este dusmanul cutiilor suplimentare montate. Atunci cand molia mare se afla in stadiul de pupa, sapa galerii in partea lemnoasa a stupului. 

 

Moliile cerii distrug fagurii producand cantitati substantiale de tesatura matasoasa si excremente. Nu se recomanda depozitarea cutiilor suplimentare in locuri cu temperatura ridicata, deoarece caldura stimuleaza inmultirea moliilor. Important de stiut este ca familiile slabe, care stau in stupi vechi, deteriorati, cu faguri care poarta agenti patogeni, sunt cele mai afectate de acest daunator.

 

Fluturele „cap de mort” este de dimensiuni mari, cu trompa mai scurta decat toracele, groasa. Aripile anterioare sunt brune-inchis, cu doua benzi transversale dintate, late, brune-ruginii si cu cate o pata alba mica la partea mediana. Aripile posterioare galbene-brune, cu doua benzi transversale negre. 

 

Toracele este brun-inchis, la partea sa dorsala cu un desen galben-brun in forma de craniu. Abdomenul este masiv, cu benzi transversale late galbene si inguste negre; partea dorsala a abdomenului cu o banda longitudinala lata de culoare albastra

 

Acesta se hraneste cu miere, intrand seara in stup si deranjand albinele prin bataia aripilor. Avand in vedere dimensiunile mari ale acestuia, este recomandata micsorarea dimensiunilor urdinisului si folosirea gratiilor pe timp de toamna.

 

Viespile au dimensiuni mai mari decat albinele si o rezistenta mai mare la frig. Din aceste considerente, ele ataca toamna, cand albinele nu zboara si mananca proviziile de iarna ale acestora. Pentru a evita aceste situatii, viespile trebuie distruse inca din timpul primaverii, cand numarul acestora este redus cu ajutorul insecticidelor aplicate asupra cuibului acestora.

 

O alta strategie se bazeaza pe ideea ca daca stupul dumneavostra este etans pentru albine, cu siguranta acesta va fi etans si pentru viespi. Pe langa asigurarea ca stupul este fara probleme, capacul inchis ermetic, verificati si daca gaurile de aerisire sunt inchise cu tifon. 

 

Ulterior micsorati intrarea in stup, astfel incat albinele sa se poata apara cu usurinta. De asemenea, mutarea cuibului puietului chiar in apropierea intrarii va indemna albinele sa se apere si mai bine.

 

Furnicile sunt deosebit de periculoase, ele fiind capabile sa fure pana la un kilogram de miere pe zi. De aceea, amplasarea stupinelor este ideal sa se faca in zone unde nu este semnalata prezenta acestora.

 

Pasarile dintre care cea mai cunoscuta este prigoria (albinarelul), mananca insecte, inclusiv albine. In schimb, numarul de albine pierdute este foarte mic, iar familiile nu sunt afectate, deoarece pot inlocui acest deficit. 

 

De exemplu, o pasare precum prigoria mananca aproximativ 60-80 de albine pe zi, in special in perioada cand are pui. Combaterea se face doar cand numarul acestora este foarte mare prin distrugerea cuiburilor.

 

Soarecii pot intra in colonii si in echipamentul depozitat. De obicei nu intra in stupii populati decat in cazul in care albinele sunt active sau atunci cand formeaza ghemul pentru iernare. Daca reusesc sa patrunda, acestia sunt foarte pagubosi, rozand partile lemnoase, mancand rezervele de hrana si aduc materiale pentru construirea propriului cuib.

 

Un soarece poate patrunde printr-un spatiu de 12 mm, asadar ei nu pot intra prin spatiul destinat albinei. 

 

Astfel, un fund aflat la mica adancime va tine aceste rozatoare la distanta. In cazul in care intrarea este mai adanca, aceasta trebuie protejata cu un dispozitiv impotriva soarecilor. Acesta poate fi constituit dintr-o banda de metal suficient de inalta pentru a se potrivi cu latimea stupului, acoperind intrarea sa. 

 

Ea are gauri de 10 mm, care permit doar accesul albinelor, dar nu si al altor vietuitoare mai mari. La sfarsitul lui octombrie se indeparteaza blocul de la intrare si se fixeaza banda contra soarecilor.

 

Sobolanii sunt chiar mai periculosi deoarece, odata intrati in stup, in momentul in care se deplaseaza, acestia lasa urme de urina ce poate fi purtatoare de boala Weil (sau leptospiroza – o boala infectioasa acuta pentru oameni, care se manifesta prin febra, intoxicatie, cefalee, dureri musculare, mai ales la gambe, afectarea rinichilor, a ficatului, sistemului nervos si cardiovascular). 

 

Daca observati aparitia unui sobolan, este foarte indicat sa inlocuiti fagurii si sa folositi pentru celelalte parti ale stupului un dezinfectant puternic inainte de a fi refolosit.

 

Un ultim factor care, din pacate, exista este chiar omul care poate produce acte de vandalism din varii motive. Au fost cazuri cand intorsi la stupina, apicultorii realizau ca le-au fost luate ramele din stupi sau ca s-a aruncat cu pietre in stupii lor si apoi au fost rasturnati.