Caldura extrema si incendiile din zona arctica, motive de ingrijorare pentru romani
Publicat la data de 27 Aug. 2020 in:
Diverse Administratia Nationala de Meteorologie explica de ce caldura extrema si incendiile din zona arctica ar trebui sa reprezinte motive de ingrijorare pentru romani, dar si pentru intreaga Europa.
Caldura exceptionala si prelungita din Siberia a generat incendii fara precedent in zona arctica, in acelasi timp si emisii mari de carbon. De-a lungul coastei arctice rusesti a fost raportata o coborare rapida a ghetii marine.
Orasul arctic cel mai nordic, Longyearbyen, din arhipelagul norvegian Svalbard, a inregistrat o noua temperatura record de 21,7 ° C in 25 iulie, fata de media lunii de 5,9 ° C, potrivit serviciului meteorologic national al Norvegiei.
In anul 2020 temperaturile in Siberia au fost cu peste 5 °C peste medie, din ianuarie pana in iunie, iar in luna iunie chiar cu 10 °C peste medie. La 20 iunie a fost s-au atins 38 ° C in orasul rus Verkhoyansk. Incepand cu 19 iulie, timp de o saptamana temperaturile din anumite parti ale Siberiei au atins din nou 30 ° C.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Cultura de sofran
Afla acum tot ce trebuie sa stii despre cultura de sofran - "aurul rosu" Iti propunem afacerea anului cultura de sofran De ce tocmai sofran Pentru ca Sofranul Crocus stativus furnizeaza cel mai scump condiment din lume Si nu numai Este si cel mai scump aliment mai scump decat caviarul carnea de vita Kobe sau otetul...
Oferta Speciala
valabila 48h
O astfel de caldura extrema ar fi fost aproape imposibila fara influenta schimbarilor climatice, potrivit unei analize rapide realizata de o echipa de oameni de stiinta de varf din domeniul climatologiei.
"Zona arctica se incalzeste de doua ori mai repede decat media globala, afectand populatiile si ecosistemele locale si are repercusiuni la nivelul intregii planete. Ceea ce se intampla in Arctic nu ramane in Arctic. Din cauza teleconexiunilor, sunt influentate conditiile meteorologice si climatice in latitudini mai mici, unde traiesc sute de milioane de oameni", a declarat secretarul general al OMM Petteri Taalas.
Incendii in zona arctica
Imaginile prin satelit din Sentinela 3 a Europei au aratat ca incendiile care afecteaza in prezent Siberia in interiorul si in afara Cercului Arctic acopera o latime de aproximativ 800 de kilometri. Cel mai nordic punct al incendiului activ in prezent a atins peste 71.6N, la mai putin de 8 kilometri de Oceanul Arctic.
Iulie 2020 a aratat un nivel al incendiilor arctice nemaiintalnit anterior in datele serviciului de monitorizare a atmosferei Copernicus din UE. Emisiile totale de CO2 din luna iulie sunt cele mai ridicate din registrul de date vechi de 18 ani al Serviciului de monitorizare a atmosferei Copernicus, implementat de Centrul European pentru Previziuni Meteo (ECMWF).
Incendiile au fost deosebit de intense in Republica Saha a Rusiei si in Chukotka Okrug, in extremitatea nord-estica a Siberiei, ambele zone avand temperaturi mult mai ridicate fata de normal in ultimele luni. Autoritatile ruse au declarat, de asemenea, ca exista un pericol de incendiu extrem in toata regiunea autonoma Khanty-Mansiysk Okrug - Iugra, care se afla in vestul Siberiei.
CAMS incorporeaza observatii asupra incendiilor din instrumentele MODIS de pe satelitii Terra si Aqua ale NASA in Sistemul sau global de asimilare a incendiilor (GFAS) pentru a monitoriza incendiile si a estima poluarea pe care o emit. Estimarile emisiilor sunt apoi combinate cu sistemul de prognoza meteo al ECMWF pentru vedea modul in care poluarea se va deplasa in intreaga lume si impactul asupra atmosferei la nivel global.
Fumul incendiilor contine o gama larga de poluanti, inclusiv monoxid de carbon, oxizi de azot, compusi organici volatili si particule solide de aerosoli. Nivelurile de monoxid de carbon din nord-estul Siberiei au fost anomal de mari in regiunea incendiilor.
Gheata arctica de mare
Valul de caldura siberian din primavara lui 2020 a accelerat retragerea ghetii de-a lungul coastei rusesti arctice, mai ales la sfarsitul lunii iunie, ceea ce a dus la o suprafata foarte mica a ghetii marine in marea Laptev si Barents, conform U.S. National Snow and Ice Data Center si US National Ice Centre (NIC). Traseul Marii de Nord pare a fi aproape deschis.
Cu toate acestea alte zone arctice par sa fie aproape de media din 1981-2000.
De obicei, cea mai mare topire are loc intre iulie si septembrie, cand apare intinderea anuala minima a ghetii marine. Cea mai mica cantitate de gheata marina inregistrata a fost in septembrie 2012.
Toate seturile de date monitorizate prin programul Global Cryosphere Watch al OMM coincid cu tendinta micsorare pe termen lung a suprafetei ghetii marine arctice. Se crede ca aceasta afecteaza modelele meteorologice si din alte parti ale lumii, si se fac cercetari pentru a se vedea daca ar conduce slabirea jet stream.
Topirea ghetii si dezghetarea permafrostului - eliberarea gazului cu efect de sera - au un impact major asupra infrastructurii si ecosistemelor.
Un nou studiu publicat in Nature Climate Change spune ca ursii polari pot disparea pana la sfarsitul secolului din cauza scaderii suprafetei ghetii marine.
Autor:
Redactia Agroromania
Cei doi autori care formeaza in prezent echipa din spatele acestui website va aduc zilnic cele mai relevante informatii si va mentin conectati la ceea ce conteaza cu adevarat. De la stiri generaliste pana la informatii de nisa, suntem aici pentru a va furniza doar ceea ce conteaza.
Idei de afaceri in agricultura
Cultura de goji. Cum ingrijesti plantele
Goji este considerat un fruct minune. Este fructul tineretii si, adaugam noi, al prosperitatii. Randamentul unei plantatii de goji este de 2.250 kg fructe uscate/ hectar la arbustii de 3 ani si de 4.050 kg fructe uscate /hectar la arbustii de 5 ani.... citeste mai mult>>