Inventarul Forestier National contine date inexacte

IFN contine nepotriviri de date care arunca in aer tot Inventarul si pun sub semnul intrebarii toate cifrele oficiale sugerand ca, de fapt, proportia taierilor ilegale este chiar mai mare decat rezulta din Inventar.

 

IFN contine informatiile despre starea padurilor, despre ritmul lor de crestere si despre volumele de lemn care se gasesc in paduri. Acest instrument ar trebui sa ne spuna situatia actualizata a padurilor si sa faca o „estimare precisa a cantitatii de lemn recoltat din terenurile cu vegetatie forestiera”

 

In urma unei analize in detaliu, investigatia Declic a relevat ca datele din Inventarul Forestier prezinta probleme grave.

 

„Am incercat, pe cat permit datele publicate pe site-ul Inventarului, sa ne facem o idee despre impactul presiunii exercitate de economie asupra padurilor. Ne-am concentrat pe padurile de rasinoase si am analizat volumele de lemn scos din paduri intre 2012 si 2018. Pentru asta, am comparat volumul de lemn care se gasea in paduri in 2018, conform INF, cu volumul care ar fi trebuit sa existe in prezent, daca nu s-ar fi exploatat deloc. Cu alte cuvinte, pentru inceput am calculat cat lemn am fi avut in padure la sfarsitul lui 2018 daca nu s-ar fi taiat deloc intre 2012 si 2018 si copacii ar fi crescut nestingheriti. Am folosit pentru asta estimarile de crestere a padurilor luate din datele Inventarului Forestier”, declara Radu Cernuta, autorul investigatiei.

 

Cele mai surpinzatoare date reies din analiza starii padurilor de rasinoase din Tara Romaneasca. Potrivit cifrelor IFN, pare ca in Tara Romaneasca nu doar ca toti arborii s-au dezvoltat nestingheriti si nu s-a scos niciun lemn din padure in aceasta perioada, dar in mod ciudat apare si lemn in plus, peste cat ar fi putut creste padurea in mod natural. In 2012 s-au inventariat 93 milioane metri cubi de lemn. Daca nu s-ar fi exploatat timp de 6 ani, in 2018 ar fi trebuit sa fie 107,4 milioane metri cubi. Dar s-au masurat 107,6 milioane metri cubi. Este incredibil, avem in Inventar cu aproximativ 200 000 de metri cubi mai mult decat putea creste padurea!

 

”Concluziile inventarului par a fi manipulate cu scopul de a linisti publicul si a permite exploatatorilor forestieri sa taie si mai mult lemn. Altfel, nu intelegem cum au reusit autoritatile sa produca acest miracol si sa inregistreze cresteri cu peste 200.000 de metri cubi fata de potentialul natural de crestere a padurilor. Sau metoda de realizare a inventarului e pur si simplu defectuoasa”, a declarat Antoniu Bumb, campaigner Declic.

 

Potrivit mai multor relatari din presa, in Muntenia s-au exploatat intensiv rasinoase. Sunt cunoscute, de exemplu, cazurile Vidraru sau valea Topologului. In sudul Romaniei, suprafata acoperita cu rasinoase a scazut cu aproape 7 000 ha. Mai stim ca, in perioada inventarului, judetul Arges a fost chiar campion pe tara la taieri ilegale. Doar in 2015 s-au inregistrat 3087 cazuri. Dar in Inventarul Forestier National nu apare sa se fi taiat vreun arbore.

 

Investigatia completa a Declic poate fi vizualizata AICI.