Laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris) înfloreşte în luna mai

În luna mai, în câteva regiuni restrânse din România, înfloreşte laleaua pestriţă - o specie sălbatică, autohtonă, aflată pe lista plantelor pe cale de dispariţie. Am primit ştirea de la un coleg care mi-a indicat şi sursa - ziarul Adevărul de luni.

„La Orheiu Bistriţei, un sat la nici 30 de minute de mers cu maşina din Bistriţa, poate fi admirată zilele acestea cea mai rară specie de lalea din ţară: Laleaua pestriţă. Planta este extrem de frumoasă şi de fragilă, iar datorită rarităţii sale e protejată de lege. Lalele pestriţe cresc printre stejari în rezervaţia naturală numită Pădurea din Şes, rezervaţie cu cele mai multe hectare din ţară, 80 la număr, pe care cresc astfel de rarităţi”, se arată în articolul menţionat.

Fritillaria meleagris, impropriu numită „lalea”

Într-adevăr, în regiunea Bistriţei creşte Fritillaria meleagris, o plantă din familia Liliaceae (deci înrudită cu laleaua, genul Tulipa) aflată pe lista roşie a plantelor pe cale de dispariţie. În limbaj popular, ea mai este numită bibilică, datorită petalelor pestriţe.

Deşi este prezentată în multe materiale drept lalea, este vorba de o confuzie evidentă, datorită asemănării formei petalelor. Fritillaria nu este o lalea, din punct de vedere botanic; este înrudită cu laleaua, pentru că face parte din aceeaşi familie a Liliaceaelor.

Ca o paranteză, în România există o specie endemică de lalea - Tulipa hungaricum - care înfloreşte în zona Cazanelor, la intrarea Dunării în ţară. Despre ea vom scrie vineri, aşa că vă invit să reveniţi şi mâine pe Agroromania.ro

Revenind la Fritillaria, există mai multe specii, cele mai cunoscute fiind Fritillaria meleagris şi Fritillaria lutea, o specie cultivată (sursa foto: albumul foto al Codruţei).

Fritillaria meleagris este întâlnită la noi în ţară în pădurile umede de şes şi de deal din nordul Moldovei, Transilvania, dar şi în zona Carpaţilor de curbură. Fritillaria meleagris este menţionată în lista specii de floră şi faună ocrotite pe raza judeţului Buzău, pe baza Hotărîrii Consiliului Judeţean nr. 13 din 1995. În judeţul Cluj a fost identificată pe Valea Şard, în anul 2003, de către CSERGŐ Anna-Mária şi FRINK József-Pál, de la Universitatea Babeş-Bolyai.

Mai trebuie menţionat că este o plantă otrăvitoare, bulbii acesteia conţinând un alcaloid puternic (la fel ca majoritatea liliaceaelor).

Curiozităţi despre laleaua pestriţă

• Mirosul florii este dizagreabil, asemănător cu cel de blană udă de animal
• Există atât exemplare închise la culoare, negru-violaceu, dar şi exemplare albe, în cadrul aceleiaşi specii

Citeste in articolul urmator Cum se cultiva narcisele, lalelele si zambilele