Obiceiuri de Paste. Pasca si Miel

De exemplu, in Bucovina, femeile aduc aceasta paine sub forma de prescuri, la biserica in Vinerea Mare, cand se citeste Sfantul Maslu. In Banat, painea este dusa la biserica de o singura femeie, in Joia Patimilor, impreuna cu vin si vase, drept milostenie pentru o persoana din familie decedata in anul precedent.

In zona Moldovei femeile framanta pasca din faina curata de grau, lapte si oua. Pasca este rotunda, pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Marginile sunt invelite intr-o impletitura in trei, iar pe mijloc se face o cruce, care reprezinta crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul. Umplutura se face din branza dulce, ou si stafide. Din coca ramasa se orneaza pasca in diferite forme. In unele zone pasca se face doar din aluat, fara umplutura.

Inainte de a framanta pasca femeile “se grijesc, se spala pe cap, se piaptana, imbraca straie curate, fac rugaciune si apoi se apuca de plamadit [21] (…) cand pun in cuptor, fac cruce cu lopata sus, pe tuspatru pereti si apoi la gura cuptorului, zicand: Cruce-n casa,/ Cruce-n masa,/ Cruce-n tuspatru,/ cornuri de casa [22]”.

Evreii, de asemenea, consumau pasca si miel in ziua de Paste. La evrei, capul familiei alegea din turma sa un miel sau un ied, pe care mai tarziu il injunghia. Cand era sacrificat mielul, pragul si partile laterale ale casei erau unse cu sangele lui, iar mai apoi era fript, fara ca inainte sa mai fie fiert sau sa i se zdrobeasca vreun os.

“ Taierea mielului la Paste nu este altceva decat jertfa anuala a zeului din religiile precrestine” dupa Ion Ghinoiu ‘Varstele timpului’; sau are acest corespondent in religiile pagane cu o ramura in crestinism. Mielul este semnul “blandetii, al simplitatii, inocentei si puritatii. E unul dintre simbolurile Mantuitorului Hristos [23]”.





Sursa foto: www.sxc.hu