Parlamentul european: Veniturile fermierilor scad, in timp ce preturile alimentelor cresc

Joia trecuta, Parlamentul European a dezbatut hrana din doua perspective: sprijinirea fermierilor, care sa poata avea un venit decent, si oprirea risipei de alimente in Uniunea Europeana. Din ce in ce mai multe alimente sunt aruncate, au observat oficialii europeni.

Intre 2000 si 2010, totalul costurilor de productie suportate de catre agricultorii din UE au crescut in medie cu aproape 40%, in timp ce preturile la poarta fermei au crescut in medie cu sub 25%. Dar cresterea preturilor alimentelor nu genereaza in mod automat venituri mai ridicate pentru agricultori, informeaza biroul de presa al Parlamentului European.

Fermierii sunt supusi unei presiuni exercitate, pe de o parte, de preturile mici de la poarta fermei determinate de pozitiile puternice ale intreprinderilor de prelucrare si ale comerciantilor cu amanuntul si, pe de alta parte, de preturile ridicate ale factorilor de productie.

Pentru sprijinirea agricultorilor si reducerea costurilor de productie, in contextul reformei politicii agricole comune, deputatii europeni invita Comisia si statele membre sa imbunatateasca transparenta preturilor factorilor de productie agricola si solicita Comisiei sa evalueze mai bine impactul legislatiei UE asupra durabilitatii si competitivitatii agriculturii europene.

Conform rezolutiei parlamentare, autoritatile nationale si europene din domeniul concurentei ar trebui sa abordeze problema abuzurilor de pozitie dominanta de catre comerciantii agroeconomici, intreprinderile de comercializare cu amanuntul a produselor alimentare si intreprinderile de prelucrare. in acelasi timp, Comisia Europeana ar trebui sa incurajeze cooperativele de producatori sa organizeze achizitii colective pentru a consolida pozitia de negociere a agricultorilor.

In fiecare an, in UE sunt aruncate aproximativ 89 de milioane de tone de alimente, adica 179 kg pe cap de locuitor, (50% din productia anuala de alimente). Cantitatea totala de deseuri alimentare ar putea ajunge in 2020 la aproximativ 126 de milioane de tone (o crestere cu 40 %) daca nu se pun in practica actiuni sau masuri suplimentare de prevenire.

Reducerea risipei alimentelor ajuta la combaterea foametei la nivel mondial, duce la o utilizare mai eficienta a terenului si o gestionare mai adecvata a resurselor de apa si reduce emisiile de metan (este un gaz cu efect de sera de 21 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon).

Parlamentul European cere o strategie coordonata, care sa combine masurile europene cu cele nationale pentru ameliorarea situatiei.

Printre masurile propuse se numara clarificarea semnificatiei datelor indicate pe etichete ("a se consuma de preferinta inainte de", "data expirarii", "a se consuma inainte de"), pentru a reduce incertitudinile consumatorilor referitoare la caracterul comestibil al alimentelor, facilitarea accesului micilor producatori locali la procedurile de achizitii publice, implicarea comerciantilor cu amanuntul in programe de redistribuire a alimentelor catre cetatenii fara putere de cumparare si vânzarea la pret redus a produselor care urmeaza sa expire in scurt timp.