Problema pescuitului in Marea Neagra, dezbatuta la Bucuresti

Comisia Generala pentru Pescuit in Marea Mediterana a Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura impreuna cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a organizat luni si marti, la Bucuresti, Conferinta la Nivel Inalt privind Cooperarea Consolidata pentru Pescuit si Acvacultura la Marea Neagra.
 
Conferinta a reunit reprezentanti din statele riverane la Marea Neagra, statele membre si reprezentanti ai Organizatiei pentru Cooperare Economica la Marea Neagra, ai Comisiei Europene, GFCM, FAO si Eurofish.
 
Cu aceasta ocazie, presedintele Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura ( ANPA), Nicolae Dimulescu, a declarat ca toate tarile riverane Marii Negre trebuie sa colaboreze pentru a crea o strategie comuna de dezvoltare a pescuitului si acvaculturii, deoarece la ora actuala numai doua state membre, Romania si Bulgaria, implementeaza actiuni comune in bazinul Marii Negre.
 
„Pentru a crea o strategie comuna de dezvoltare a pescuitului si acvaculturii in bazinul Marii Negre, care la ora actuala nu exista, trebuie sa te bazezi pe toate statele riverane. Noi avem cu Bulgaria actiuni comune in bazinul Marii Negre, dar suntem doar doua state membre si este foarte greu sa faci o strategie, daca nu reusesti sa le aduci in acest cadru si pe celelalte state riverane si impreuna sa construiesti o strategie in care fiecare sa isi aduca aportul. Este imposibila o astfel de strategie in bazinul Marii Negre fara sa te bazezi pe toate statele riverane. Romania, Bulgaria, Georgia, Turcia, Rusia, Ucraina, toate sunt state importante care trebuie sa isi aduca contributia pentru ca interesul este comun”, a explicat Dimulescu.
 
Acesta a precizat ca la ora actuala in zona costiera a Romaniei activitatea de pescuit se bazeaza foarte mult pe capturarea rapanei, datorita profitabilitatii, desi este foarte important ca pescarii sa se orienteze si catre stocurile de peste.
 
„Activitatea de pescuit derulata in zona costiera a Romaniei se desfasoara mai ales pe capturarea rapanei. Este o specie invaziva introdusa in Marea Neagra in anii '50, dar care s-a dezvoltat foarte mult si a devenit o resursa ce ar trebui gestionata. In acelasi timp, trebuie sa consolidam resursele de peste la speciile cu valoare economica, respectiv la calcan si sprot, la care avem cota comuna cu Bulgaria, dar sa nu uitam ca Turcia este cel mai mare producator la Marea Neagra. Este important ca Turcia sa fie apropiata din punct de vedere al managementului pescaresc la Marea Neagra. De asemenea, trebuie sa dezvoltam maricultura, care este abia la debut in Romania, dar pe care vrem sa o aducem la un nivel care sa contribuie, indirect, la protectia resurselor acvatice din Marea Neagra”, a mai spus Dimulescu.
 
Seful ANPA sustine ca la solicitarea organizatiilor de pescari din Romania a fost marita cota de rapana cu 3.000 de tone, pana la un total de 8.000 de tone, insa ar trebui ca din 2017 sa existe reglementari si in tara vecina, Bulgaria, care si-a epuizat stocurile, insa activitatea de pescuit este la liber.
 
„Anul trecut din captura totala a Romaniei din Marea Negrea, de circa 4.500 — 5.000 de tone, pestele a reprezentat doar putin peste 300 de tone, restul fiind rapana. La solicitarea organizatiilor de pescari din Romania si avand in vedere ca resursele de rapana la Marea Neagra permit marirea cotei, aceasta a crescut cu 3.000 de tone, pana la 8.000 de tone. Sper ca pescarii sa o realizeze, dar in acelasi timp sper ca in anul urmator sa existe reglementari si in Bulgaria. Noi am fixat o cota la rapana, dar in Bulgaria e la liber, desi ei nu prea mai au. Din pacate, desi noi avem, valoarea adaugata a pescuitului la rapana nu ramane in Romania ci se duce in Bulgaria, pentru ca ei au 11 fabrici care au nevoie de materie prima, iar noi doar una. Cred ca mai avem multe lucruri de organizat”, a mai declarat presedintele ANPA.