Producatorii de branza raman fara sprijinul acordat de Uniunea Europeana

Comisia Europeana a pus capat acestui sistem, adoptat la sfarsitul lui august, din cauza volumului disproportionat de cereri trimise de unele regiuni care nu exporta in mod traditional mari cantitati in Rusia, dupa cum a anuntat un purtator de cuvant. Masurile ar fi urmat sa permita finantarea stocarii temporare, pentru o durata intre 90 si 120 de zile, a branzeturilor europene excluse de pe piata rusa.

Partea din acest dispozitiv - in valoare de 20 de milioane de euro - care viza stabilizarea pretului untului si al laptelui praf, nu a fost in schimb intrerupta.

Decizia reprezinta o masura de precautie pentru a evita sa nu fie atins foarte repede plafonul de 155.000 de tone fixat de mecanism, a adaugat purtatorul de cuvant. UE a exportat in total 250.000 de tone de branza in Rusia in 2013.

Italia, cu 74.254 de tone, urmata de Irlanda (4.455 de tone), Olanda (3.661 de tone), Suedia (2.324 de tone), Franta (269 de tone) au depus cereri de indemnizare reprezentand 87 la suta din total din prima saptamana.

In materie de produse lactate, tarile cele mai afectate de embargoul rus sunt totusi Finlanda, Letonia, Lituania si Estonia, dependente in proportie de peste 75 la suta de piata rusa, conform aceleiasi surse.

Confruntata cu o supracerere similara din partea producatorilor de fructe si legume polonezi, Comisia Europeana a suspendat deja la 10 septembrie ajutoarele in valoare de 125 de milioane de euro decise la jumatatea lui august pentru a sustine sectorul europene de legume si fructe.

Ea se pregateste sa reia si sa extinda aceste ajutoare, consacrandu-le o noua alocare de peste 125 de milioane de euro, dar inasprind regulile pentru a combate excesele. Majoritatea fondurilor trebuie astfel repartizate in functie de volumele exportate in ultimii ani.
Embargoul rus intervine in contextul unei caderi conjuncturale a preturilor agricole in Europa, legata de productia abundenta.