Reguli de respectat la construirea unui depozit de produse fitosanitare

Un depozit de produse fitosanitare trebuie sa fie destinat in exclusivitate acestui scop si trebuie sa fie izolat de alte constructii, la o distanta de cel putin 10 metri. Atunci cand nu exista aceasta posibilitate, peretii care separa depozitul de alte cladiri trebuie sa fie suficient de solizi si sa nu permita niciun fel de comunicare interna cu alte structuri.
 
Locatia constructiei trebuie sa fie la o distanta de cel putin 10 metri fata de cursuri de apa, puturi, santuri de scurgere sau izvoare si sa nu fie niciodata situata in zone cu pante abrupte sau cu risc de inundare.
 
Depozitul trebuie intotdeauna construit deasupra nivelului solului, pivnitele nefiind corespunzatoare pentru depozitarea produselor de protectia plantelor.
 
Materialele folosite in constructia depozitelor pot fi variate, dar trebuie sa fie robuste, ignifuge si usor de curatat, fiind recomandate betonul, caramida si piatra.
 
Podeaua trebuie sa fie impermeabila la lichide, iar tavanul, pe langa proprietatea de a fi neinflamabil, trebuie sa asigure o izolare termica suficienta pentru a impiedica temperaturi extreme in interiorul depozitului.
 
Acest aspect, asociat cu o ventilatie eficienta, obtinuta de obicei prin deschideri in partile superioare si inferioare ale peretilor, va asigura innoirea adecvata a aerului din interiorul depozitului.
 
In anumite circumstante, in ciuda unei ventilatii bune, din cauza proprietatilor substantelor depozitate, nu se poate mentine depozitul complet lipsit de mirosuri, dar acest lucru nu inseamna ca aerul din depozit prezinta vreun risc pentru sanatatea umana.
 
Un aspect important care trebuie luat in calcul la constructia depozitului este capacitatea sa de a retine orice scurgeri sau apa rezultata din stingerea incendiilor.
 
Solutiile posibile vor depinde de conditiile locale, dar in majoritatea cazurilor, pentru ferme, construirea podelei cu cativa centimetri mai jos de nivelul solului reprezinta o solutie buna. In alte cazuri se prefera construirea unui bazin de retentie, prin impermeabilizarea podelei si a zonelor inferioare ale peretilor si construirea de rampe la usi pentru a preveni pierderea lichidului in exterior. Bazinul de retentie trebuie sa aiba o capacitate de 110% din volumul lichidelor depozitate.
 
Iluminarea trebuie sa fie suficienta pentru a permite citirea etichetelor produselor fara dificultate. Daca exista rafturi in depozit, ele trebuie facute din materiale care pot fi spalate, neabsorbante si neinflamabile.