Scoaterea solurilor din circuitul agricol ingrijoreaza autoritatile europene

Intre 1990 si 2006 s-au pierdut definitiv cel putin 275 hectare de teren pe zi prin impermeabilizarea solului – acoperirea terenurilor fertile cu material impermeabil – insumand 1.000 km patrati pe an, respectiv o suprafata de marimea Ciprului la fiecare zece ani. Asa suna un comunicat al Comisiei Europene, care exprima ingrijorarile acestui organism fata de fenomele de degradare a solului.

Pe romaneste, impermeabilizarea solului inseamna trecerea unui teren din extravilan in intravilan si acoperirea lui cu orice altceva in afara de vegetatie. Fie ca sunt cladiri, parcari, beton sau asfalt.

Alaturi de acest fenomen, eroziunea cauzata de apa afecteaza o suprafata de 2,5 ori mai mare decat teritoriul Frantei. Aici intra viiturile, alunecarile de teren, inundatiile.

Ambele fenomene sunt prezente in Romania. Valoric, le regasim in cifrele recentului recensamant agricol, potrivit carora suprafata arabila a Romaniei s-a redus in ultimii zece ani cu 1,2 milioane de hectare.

"La aceasta data nu mai discutam de 9,4 milioane hectare de teren arabil, ci de 8,1-8,2 milioane hectare. Practic, in mai putin de zece ani, daca luam in calcul recensamantul general agricol din 2003, vedem ca suprafata arabila a Romaniei a scazut cu aproape 1,2 milioane hectare", spunea anul trecut fostul ministru al agriculturii, Valeriu Tabara.

Implicit, scaderea se traduce in scaderea capacitatii noastre de a produce alimente, de a preveni seceta si inundatiile, de a opri pierderea biodiversitatii, precum si de a combate schimbarile climatice.

Acestea sunt, de altfel, principalele constatari formulate in doua noi rapoarte prezentate de Comisia Europeana privind aspectele stiintifice si de politica legate de solul european.

Rapoartele subliniaza necesitatea de a lua masuri pentru a preveni deteriorarea suferita in prezent de solurile din Europa. Eroziunea, impermeabilizarea solului si acidificarea s-au intensificat in ultimul deceniu, iar tendinta va continua, probabil, daca nu sunt abordate provocari precum exploatarea in crestere a terenurilor, utilizarea ineficienta a resurselor naturale si conservarea materiei organice in sol.

Conform raportului privind politica in domeniu, dupa cinci ani de la adoptarea unei strategii tematice privind solul nu exista inca o monitorizare si o protectie sistematica a calitatii solului in Europa. Aceasta inseamna ca masurile existente nu sunt suficiente pentru a asigura un nivel adecvat de protectie pentru toate solurile din Europa.

In pregatirea actiunilor avute in vedere la nivelul UE, Comisia a depus eforturi pentru a sprijini initiativele de sensibilizare privind solul, proiectele de cercetare si monitorizare, cum ar fi ancheta LUCAS privind indicatorii referitori la acoperirea si utilizarea terenurilor, precum si cei de agromediu, realizata de Eurostat.

Comisia a continuat, de asemenea, sa integreze obiectivul protectiei solului in alte politici ale UE, inclusiv in politica agricola si de dezvoltare rurala. Aproximativ 3,1 de miliarde de euro au fost alocate pentru reabilitarea siturilor industriale si a terenurilor contaminate in cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013. Ungaria, Republica Ceha si Germania au alocat cele mai multe fonduri (475, 371 si, respectiv, 332 de milioane de euro).

In plus fata de actiunile in curs care vizeaza combaterea degradarii solului, Comisia intentioneaza sa sprijine cercetarea si monitorizarea solurilor, sa finalizeze orientarile privind impermeabilizarea solului si sa integreze considerente suplimentare legate de sol in viitoarea revizuire a directivei privind evaluarea impactului asupra mediului.

Comisia va propune, de asemenea, contabilizarea emisiilor cauzate de exploatarea terenurilor, de schimbarea destinatiei acestora si de silvicultura (LULUCF) in cadrul angajamentului UE in materie de combatere a schimbarilor climatice pentru anul 2020, precum si actiuni la nivel international in vederea promovarii initiativelor legate de sol.

Raportul stiintific "Starea solului in Europa" a fost publicat de catre Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, in colaborare cu Agentia Europeana de Mediu, si ofera o imagine cuprinzatoare a cunostintelor de care dispunem in prezent despre resursele solului si procesele de degradare. Raportul concluzioneaza ca este nevoie de cercetari suplimentare si de colectarea mai buna a datelor pentru a ne imbunatati cunostintele si a sensibiliza publicul cu privire la importanta solului.

Parlamentul European si Consiliul UE sunt invitate sa isi prezinte punctele de vedere cu privire la raportul vizand politica in domeniu.

Directiva europeana privin protectia solului

In 2006, Comisia Europeana a adoptat o directiva-cadru privind solul, care abordeaza protectia solului, inclusiv in ceea ce priveste aspectele transfrontaliere.

Directiva isi propune sa asigure productivitatea solului, in special in ceea ce priveste productia alimentara, sa limiteze riscurile la adresa sanatatii umane si la adresa mediului, sa ofere oportunitati pentru reducerea efectelor schimbarilor climatice si adaptarii la acestea si sa stimuleze oportunitatile de afaceri pentru asanarea solurilor.