Cultivarea nucilor. Tehnica, distante si sadire

Tinand de asemenea cont de faptul ca nucul dezvolta o coroana masiva si ca lemnul sau poate fi folosit rentabil de-abia dupa 50 de ani de vegetatie, rezulta ca plantele vor fi sadite la distante destul de mari una de alta.

 

 

Astfel recomandarile de plantare ale nucului in livada sunt:

 

- la o distanta de cel putin 12 m pe terenurile sarace in elemente nutritive pe pante; 

 

- la o distanta cel mult 20 m pe terenurile aluvionare, bogate, cu suficienta umiditate; 

 

- la distante mai mari, de 40-50 m, pe pasuni si fanete.

 

De retinut ca cel mai bun material de plantat in livada il constituie puietii de 2-3 ani, a caror prindere este mult mai usoara decat a pomilor mari.

 

Distanta de plantare initiala poate fi de 6x6 sau 8x8 m, cu conditia ca pe masura dezvoltarii coroanei, care are loc la aproximativ 25-30 de ani, jumatate din pomii plantati sa fie defrisati, ramanand distantele normale de 12-16 m.

 

Daca materialul saditor este insuficient, se poate accepta distanta de 10 6-8 m, ceea ce contribuie de la inceput la o economie de forte si de materiale si la crearea unui spatiu suficient de dezvoltare o perioada mai lunga. Rarirea se va face apoi pe randul plantat des, pomii ramanand la distanta de 10x12-16 m.

 

Plantarea aceasta deasa permite obtinerea unor recolte mai mari la inceputul intrarii pe rod, care amortizeaza mai repede investitiile facute cu plantarea.

 

 

Atunci cand este sadit, este foarte important sa tineti cont ca punctul de altoire sa se afle cu 3-5 cm deasupra nivelului solului. Inainte de a aseza planta in groapa este important sa nu se toarne apa.

Pregatirea pomilor pentru plantare consta in fasonarea si mocirlirea radacinilor. Radacinile groase, incepand de la 3-4 mm in diametru, se lasa intacte daca se prezinta in stare buna.

 

Radacinile subtiri, fibroase, se scurteaza la 7-8 cm daca sunt inca viabile sau in cazul in care sunt uscate se taie complet. Dupa fasonare, radacinile se scalda intr-o pasta de consistenta smantanii, realizata din 3 parti de pamant si 2 parti balega de vaca. Mocirlirea fereste radacinile de uscaciune pana in momentul plantarii si favorizeaza aderarea mai buna a solului pe radacini.

 

Se asaza planta si se adauga pamantul ce va fi tasat usor, fara a forta prea mult, apoi se va face o cuveta in jurul gropii. Fiecare puiet va primi apoi apa (cca 15-20 l). In final, se va aduna un musuroi de pamant (cu o inaltime de 10-15 cm) in jurul tulpinii, care nu va fi tasata.

 

Chiar si in cazul unei bune ingrijiri, in primul an de plantare, nucii cresc slab, au lastari scurti si frunze mici. Nu va faceti griji, ci continuati ingrijirea atenta si in special asigurati pomisorilor umiditate permanent. Astfel, in al doilea si al treilea an de plantare isi dezvolta lastari vigurosi si un frunzis bogat.

 

Pomii sunt pusi in gropi, tinandu-se seama de asigurarea polenizarii incrucisate in fiecare parcela. In aceeasi parcela se vor planta soiuri cu viata aproximativ egala, altoite pe acelasi portaltoi. Plantarea este realizata de doi oameni. Pomii trebuie plantati cu cca 3-5 cm in afara, deoarece ingroparea adanca sau superficiala are efecte negative asupra evolutiei pomilor din livada dumneavoastra.

 

Adancimea de plantare se stabileste cu o sipca ce se pozitioneaza peste groapa la nivelul solului sau cu scandura de plantare. Pomul se asaza in partea de nord, vest sau nord-vest a tutorelui si se da aceeasi orientare ranii provenite in urma taierii capului. Plantarea per pom dureaza 6-8 minute.

Dupa plantare se scurteaza tutorii la 10-15 cm sub cea mai de jos ramura a coroanei. Dupa 2-4 saptamani se leaga pomii cu rachita, tei si canepa.

 

Prin lucrari potrivite, este necesar sa se asigure un regim indestulator de apa pe toata durata de vegetatie, pana toamna. In acest scop, se recomanda ca in urmatorul an de dupa anul plantarii sa nu se realizeze culturi intercalate in zonele de silvostepa si stepa, astfel incat solul sa se mentina sub forma de ogor negru (mai ales in regiunile cu regim pluviometric modest), permanent afanat si fara buruieni. 

 

O masura cu rezultate foarte bune in regiunile cu precipitatii mai scazute este mulcirea pamantului pe un cerc cu raza de un metru in jurul copacului. Aplicarea mulciului intr-un strat gros de 10-20 cm trebuie facuta primavara foarte devreme. 

 

In cazuri dificile, cand masurile nu dau roade, trebuie sa udati pomii. Udatul trebuie facut inainte ca pomii sa fi fost afectati de lipsa apei. Se pun cate cinci galeti cu apa la un pom, dupa ce in prealabil s-a facut un fel de lighean in jurul trunchiului. Cand apa s-a infiltrat si solul s-a zvantat, se niveleaza solul si se asaza un strat de mulci sau pamant uscat. 

 

Daca apar crapaturi pe marginea gropii de plantare, se sapa solul cu cazmaua de-a lungul crapaturilor. Se vor combate daunatorii, care distrug frunzisul si compromit prinderea. In toamna, se ara solul intre randuri la 15-18 cm si se dau 20 tone balegar, numai daca in anul urmator se realizeaza culturi intercalate. Un alt pericol pentru pomi sunt iepurii si soarecii, care tind sa roada radacinile.

 

Pe timp de iarna, daca este necesar, se asaza garduri pentru retinerea zapezii si, in mod obligatoriu, se executa stropirile de iarna.