Tehnologia de cultivare a cartofului mov

 

Principalii factori care se au in vedere la amplasarea culturii:

 

– textura si structura solului – soluri usoare sau mijlocii, cu argila sub 25-30%, bine structurate;

 

– regimul de apa al solului – permeabile, cu capacitate cat mai mare de retinere si de cedare a apei;

 

– fertilitatea naturala a solului – bogate in humus si elemente nutritive;

 

– panta terenului si expozitia – terenuri plane, cu pante reduse si uniforme, expozitie sudica;

 

– criterii organizatorice – parcele cu forme regulate, suficient de mari, comasate, drumuri bune.

 

Cartoful mov se cultiva in rotatie de 3-4 ani, respectandu-se ca plante premergatoare cerealele paioase, leguminoasele sau alte culturi furajere. 

 

Cerinte agrotehnice pentru pregatirea patului germinativ: afanarea si maruntirea uniforma a solului pe o adancime de 16- 20 cm, nivelarea uniforma a suprafetei solului, incorporarea uniforma a ingrasamintelor administrate primavara, evitarea tasarii in adancime, sub stratul afanat si maruntit, asigurarea unei plantari uniforme ca adancime, asigurarea realizarii unui bilon suficient de mare si afanat la plantare.

 

 

Cel de-al doilea pas este pregatirea temeinica a solului in care urmeaza sa efectuam plantarea. Cel mai bun moment pentru a planta semintele de cartofi este dupa ce solul a fost arat, la adancimea de 30 de cm – cu cat este mai timpurie cu atat efectul pozitiv este mai mare.

Cartofii au nevoie de spatiu pentru a se forma si a creste fara obstacole. Pe masura ce pamantul se lucreaza, se elimina pietrele mari sau alte resturi ce ar putea impiedica dezvoltarea cartofilor.

 

Este imperios necesara nivelarea terenului, dupa ce in prealabil este lucrat cu grapa cu discuri.

 

Regula generala pentru culturile de cartofi este ca solul sa fie foarte bogat ln nutrienti, consistenta lui sa fie cat mai lejera – sa nu fie compactat, lutos – si un PH intre valorile de 4, 8 si 5,4 ar fi ideal.

 

La pregatirea terenului se administreaza si ingrasamintele organice si chimice. Folosirea dozelor mari, bine echilibrate din punctul de vedere al elementelor nutritive, reprezinta una din cele mai importante verigi tehnologice. Sistemul de fertilizare la cartof se stabileste tinand seama de productia planificata si consumul specific de elemente nutritive pentru realizarea acesteia.

 

Gunoiul de grajd constituie ingrasamantul de baza pentru cartof: se aplica in doze de 20-40 t/ha. Folosirea gunoiului de grajd la cartof asigura sporuri de productie cuprinse intre 4.000 si 7.000 kg/ha.

 

Pentru obtinerea unei culturi de calitate se recomanda o schema de fertilizare in care sa predomine fosforul, dar mai ales potasiul. Fertilizarea de baza se poate face toamna, prin aplicarea a 30- 40 t/ha gunoi de grajd, 100-130 kg fosfor si 150-180 kg potasiu. Primavara, la pregatirea terenului se aplica azotul in cantitate de 120-180 kg.

 

Cartofii au nevoie de azot pentru a creste si pentru a produce o recolta sanatoasa. Inainte de plantare, se adauga un ingrasamant cu o formula 10-10-5. Aceasta formula se refera la distributia fiecarui ingrasamant, exact in aceasta ordine: azot, fosfor, potasiu. Restul de 75 sunt ingrediente inerte sau inactive. Se amesteca ingrasamantul cu solul pana la dispersarea uniforma a aditivilor.

 

Daca se utilizeaza un ingrasamant organic, cum ar fi de vaca sau balegar de cal, este necesar sa se asigure ca ingrasamantul natural este bine putrezit sau are o vechime de cel putin un an.

Daca este proaspat, acesta face prea fierbinte patul de plantare si arde plantele. Ingrasamantul natural, care are peste un an de descompunere si fermentare, este cel mai bun pentru plantatie. Se planteaza semintele de cartofi mov dupa ce s-a adaugat ingrasamantul pe sol.

Fertilizarea - de exemplu, pentru 1.000 kg tuberculi + tulpini aeriene se consuma 5 kg azot, 2 kg fosfor, 7-9 kg potasiu

 

In cultura irigata, doza economica de azot se cuprinde intre 150 si 200 kg/ha cu raportul NPK = 1: 0,6: 1. Pentru soiurile timpurii s-a dovedit optima doza de 200Kg/Ha cu raportul NPK= 1: 0,3: 0,5. Pentru soiurile semitarzii si tarzii doza optima de azot 300Kg/Ha cu raportul NPK= 1: 0,6: 0,6. Ingrasamintele de fosfor si potasiu trebuie incorporate sub aratura de baza.