Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

Cum putem folosi sofranul in bucatarie?

Autor: Redactia Agroromania

Publicat la data de 26 Iul. 2022 in: Hobby

Sofranul este cel mai scump condiment din lume (orice sub 4 euro pe gram este suspect de ieftin; explicatia poate fi oricare, de la „probabil de contrabanda”, pana la „probabil nu este deloc sofran”). In tarile producatoare, pretul este, desigur, mult mai mic (a zecea parte). Singurul condiment comparabil ca pret sunt trufele.

Tags: sofrancultura de sofran

Afla mai multe detalii despre cultura si despre cum poti face un business din cultura de sofran cu ajutorul ghidului complet "Cultura de sofran"...click AICI pentru detalii si comenzi<<

Aroma sofranului este unica si nu exista substitut pentru el, dar daca nu este disponibil, vanilia, apa de kewra, apa de trandafiri sau boabele tonka pot constitui alternative pentru sofran in retetele de dulciuri si prajituri.

Daca luam in calcul pretul pe gram, sofranul este fara indoiala foarte scump; pe de alta parte, sofranul este si foarte pregnant si, prin urmare, folosit in cantitati farmaceutice: un gram de sofran dureaza mult mai mult decat cantitatea dintr-un alt condiment cumparata cu aceeasi suma.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Cultura de sofran

Afla acum tot ce trebuie sa stii despre cultura de sofran - "aurul rosu" Iti propunem afacerea anului cultura de sofran De ce tocmai sofran Pentru ca Sofranul Crocus stativus furnizeaza cel mai scump condiment din lume Si nu numai Este si cel mai scump aliment mai scump decat caviarul carnea de vita Kobe sau otetul...

Oferta Speciala
valabila 48h

DA, vreau produsul | Detalii si Cuprins

Jumatate de lingurita de sofran (cam o cincime de gram) este, de exemplu, suficienta pentru un litru de budinca de sofran, cu conditia ca sofranul sa fie de o calitate rezonabila.

Exista probabil mai multe alte plante care pot colora mancarea in galben sau portocaliu; cu toate acestea, niciunul din ele nu are parfumul hipnotic al sofranului adevarat. Ochiul poate fi pacalit, dar nu si papilele gustative. Vorbind de alte plante galbene: contrafacerea sofranului este la fel de veche ca si comercializarea sa, si nu se va sfarsi decat odata cu ea.

Sunt multe metode de contrafacere: unele lipsite de rafinament, cum ar fi vanzarea a ceva care nu contine deloc sofran (flori colorate artificial, cele de sofranel si galbenele fiind cele mai evidente candidate). Adesea, praful de curcuma este comercializat sub denumirea de “sofran indian”, ca si cum India nu ar fi unul dintre producatorii importanti de sofran adevarat.

Aceasta semi-fraudare este foarte raspandita in Grecia, turcia, Siria, Israel. Persoanele care nu cunosc gustul sofranului de calitate pot fi pacalite sa cumpere un produs vechi sau excesiv de uscat. Chiar si marile companii producatoare de mirodenii vand uneori produse care, desi deriva din planta corecta, nu au deloc aroma, sau au o aroma falsa.

Cresterea masei sofranului prin acoperirea pistilurilor cu un lichid non-volatil (ulei gras sau glicerol, care confera un gust dulceag, pe care un cumparator nepriceput il poate lua drept semn de calitate) este de asemenea un procedeu des folosit. Pentru a fi siguri de calitate, sofranul trebuie cumparat intreg; niciun comerciant care se respecta nu vinde sofran pisat.

Vechile retete europene prescriu cantitati astronomice de sofran, dar in ziua de azi, in europa, sofranul nu mai joaca decat un rol minor. Este insa folosit pentru mai multe mancaruri mediteraneene, de multe ori in legatura cu orezul, pestele si fructele de mare. Exemple celebre sunt „risotto alla milanese” (orez cu bob scurt preparat cu sofran), supa de peste provensala „bouillabaisse” si specialitatea spaniola, „paella” (orez cu sofran si cu o mare varietae de legume si carne). Mai mult, sofranul apare in cateva retete europene de prajituri, in care este folosit atat pentru aroma, cat si pentru culoare.

Dulciurile indiene („kheer”, „ras malai”) se prepara uneori cu sofran; exista un fel cu orez dulce si sofran, numit „zarda pullao”, gatit de indienii musulmani la sfarsitul lunii de ramadan si in alte ocazii festive. uneori sofranul apare si in celebra bautura indiana cu iaurt, „lassi”. „lassi” de unt aromat cu sofran („makhaniya lassi”) nu poate fi uitat de niciun vizitator al orasului Jodhpur din centrul rajahstanului. Tot de neuitat este si inghetata colorata cu sofran, disponibila in locurile in care turistii indieni cu dare de mana isi petrec vacantele.

Sofranul are o pozitie unica printre condimente, pentru ca atat aroma cat si culoarea sunt solubile in apa; pistilurile se pot inmuia peste noapte in apa, dupa care se foloseste numai apa rezultata, ceea ce da o culoare pura si omogena.

O alta metoda, preferata in Persia si India, este ca sofranul sa se piseze, apoi pudra sa se inmoaie in lapte, care dupa o jumatate de ora capata culoarea galbenusului de ou. acesta este apoi adaugat la „biriyani” sau la dulciuri.

Folosirea condimentului uscat (fie pisat, fie intreg) direct pentru gatit nu este recomandata, pentru ca elibereaza aroma mult prea incet. Cel mai bine este sa se prepare un extract cu lichid rece, care apoi sa se adauge la mancarurile fierbinti.

Afla mai multe detalii despre cultura si despre cum poti face un business din cultura de sofran cu ajutorul ghidului complet "Cultura de sofran"...click AICI pentru detalii si comenzi<<

Autor: Redactia Agroromania
Cei doi autori care formeaza in prezent echipa din spatele acestui website va aduc zilnic cele mai relevante informatii si va mentin conectati la ceea ce conteaza cu adevarat. De la stiri generaliste pana la informatii de nisa, suntem aici pentru a va furniza doar ceea ce conteaza.

Newsletter gratuit