Mustar alb: intretinere si beneficii

Se pare ca, initial a fost cultivat in China, dupa care s-a raspandit in intreaga lume. Mustarul alb este mult folosit in alimentatie, deoarece isi pastreaza gustul propriu chiar si dupa amestecarea cu apa.

 

Frunzele de mustar alb pot fi consumate in salate, dar pot fi folosite si ca furaj. Uleiul comestibil extras din seminte nu rancezeste usor. In Asia, el asigura un combustibil folosit la iluminat si, de asemenea, da arome diferitelor feluri de mancare.

Consumul mustarului este recomandat pentru sanatate. Nu are calorii si colesterol, dar contine proteine, calciu, magneziu si potasiu. 

 

Ca ingredient pentru multiple sosuri, mustarul se adauga in sosuri cu putin inainte de a fi gata, pentru ca, daca se incalzeste prea mult, isi pierde aroma.

 

Boabele de mustar sunt folosite la conservarea unor legume (castraveti, gogosari), dar si pentru a le da aroma. In combinatie cu apa calda, mustarul creste tensiunea arteriala si duce la o mai buna circulatie a sangelui. Nu este recomandat acest lucru celor care au probleme cu tensiunea ridicata.

 

Se pot face bai de mustar in cazuri de raceala si tuse, avand efect benefic si pentru tratarea migrenelor (aplicand, pe ceafa, pasta de mustar). Pe de alta parte, semintele au actiune laxativa (1 lingurita de seminte de 2-3 ori pe zi, cu apa).

 

Turtele rezultate dupa extragerea uleiului pot fi utilizate pentru hrana animalelor.

 

Principiul activ al semintelor de mustar este sinalbina. Semintele de mustar mai contin in jur de 4-6% substante minerale, iar mucilagiile se gasesc in cantitate mare, in jur de 20%.

Lipidele reprezinta 30% din compozitia semintelor, fiind formate in principal din acizii erucic, linoleic si oleic. De asemenea, mustarul alb este o valoroasa planta melifera.

 

 

Mustarul alb prezinta plasticitate ecologica mare, nefiind pretentios la temperatura, luminozitate sau tipul de sol. Datorita acestui aspect poate fi cultivat in toate zonele tarii.

Zonele foarte favorabile de cultura sunt cele din Campia Crisurilor, Campia Timisului, iar ca zone favorabile, se mentioneaza: Campia Olteniei, Campia Baraganului si Dobrogea. Perioada de vegetatie este relativ scurta, de 90 - 100 zile.

Temperatura minima de germinatie este de 1-3 grade C, iar plantutele tinere pot rezista la -5 grade C, pe perioada scurta. 

 

Fata de sol, mustarul are pretentii reduse, dar da productii bune pe soluri cu textura mijlocie, fertile si bine aprovizionate cu apa. 

 

 

Mustarul alb este o specie anuala, erbacee. Radacina este pivotanta si ramificata. Tulpina este erecta, inalta de 50-150 cm, ramificata si pubescenta.

Frunza prezinta 3-5 lobi de forma neregulata, cu margini sectate. Florile sunt dispuse in raceme, de culoare galbena, petalele fiind dispuse in cruce. Polenizarea este alogama, entomofila, iar perioada de inflorire este de aproximativ 20-25 de zile. 

 

Fructele sunt silicve, dispuse aproximativ perpendicular pe ramuri. Semintele sunt globuloase de culoare alba-galbuie spre galbena deschis. Masa a 1.000 de seminte este de 4-7 g. In Romania exista in cultura soiul Galben de Craiova. 

 

 

Mustarul alb nu este pretentios fata de planta premergatoare. Cele mai bune rezultate se obtin atunci cand se seamana dupa leguminoase pentru boabe sau indeosebi cereale paioase, care lasa terenul curat, fara resturi vegetale sau buruieni, si bogat in elemente nutritive, mai ales azot.

 

 

Mustarul este sensibil la imburuienarea provenita din semintele din gunoiul de grajd folosit ca ingrasamant. De aceea, se recomanda administrarea gunoiului de grajd la planta premergatoare. Se mai pot aplica diverse alte ingrasaminte organice, cum ar fi mranita sau compostul, foarte bine maruntit si fermentat.

Doza de aplicare pentru un hectar este de 10-15 t. Pe terenurile unde au fost im - prastiate amendamente, pentru corectarea reactiei solului, este necesara aplicarea ingrasamintelor cu oligolemente, ca de exemplu borul, care aduce sporuri de productie importante.

 

 

Dupa recoltarea cerealelor paioase este necesar sa se faca o dezmiristire cu o grapa cu discuri si apoi urmeaza aratura. Pana in toamna, aratura trebuie intretinuta prin lucrari repetate de grapat. Dupa premergatoare tarzii, aratura se executa la adancimi de 22-25 cm, incorporand bine resturile vegetale.

 

Primavara se face o trecere cu grapa cu discuri, apoi pregatirea patului germinativ cu un combinator sau cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili.

 

 

Samanta utilizata pentru infiintarea culturii trebuie sa fie sanatoasa, sa provina din loturi semincere cultivate in sistem ecologic, sa fie certificata.

 

Puritatea fizica minima a semintelor trebuie sa fie de 95%, iar germinatia de minimum 90%.

 

Cantitatea de samanta utilizata pentru un hectar este de 10-15 kg, realizandu-se o densitate de 120-140 de plante/m2, daca mustarul alb se cultiva in randuri rare (45-50 cm).

Daca terenurile nu sunt imburuienate si lucrarile solului s-au facut in conditii foarte bune, atunci se poate semana si in randuri dese, ca pentru cereale paioase cu distante dintre randuri de 12,5 cm sau 25 cm. In acest caz, densitatea este de 500-550 de plante/m2. Se seamana cu semanatori universale (SUP-21, SUP-29), la adancimea de semanat de 2-3 cm.

 

 

In culturile semanate in randuri rare se pot face 3-4 prasile si tot atatea pliviri intre plante pe rand.

 

Principalele boli care produc pagube importante asupra productiei de mustar alb sunt: mana cruciferelor (Peronospora brassicae), albumeala cruciferelor (Albugo candida) si fainarea (Erysiphe communis). 

 

Combaterea acestora se poate face prin metode culturale, prin amplasarea in terenuri favorabile, respectarea rotatiei, folosirea semintelor sanatoase si indepartarea crucife - relor salbatice din jurul culturilor.

Pentru mana si albumeala se poate utiliza si combaterea cu oxiclorura de cupru 0,5% (Turdacupral 50 PU, Oxicid 50 PU), iar pentru combaterea fainarii se poate utiliza Sulf muiabil 80, in concentratie de 0,3-0,4% in 2-3 stropiri.

 

Daunatorii care apar, de genul puricilor de pamant care ierneaza in sol (Phyllotreta atra si Phnemorum), pot produce, in anumite situatii, compromiterea recoltei prin distrugerea in totalitate a frunzelor. Un alt daunator important este gandacul lucios al cruciferelor (Melingethes adonidis) care ataca butonii florali si poate distruge butonii florali, florile, polenul, anterele, pedunculii.

 

Acesti daunatori pot fi combatuti prin lucrarile solului, igiena culturala si prin rotatii cores - punzatoare, precum si prin indepartarea cruciferelor salbatice din apropierea culturilor.

 

 

Operatiunea de recoltare poate incepe cand 70% din plantele de mustar au ajuns la maturitate si au culoarea galbena, iar silicvele au culoarea galbena-aurie.

Recoltarea se poate face cu combina universala (combina pentru cereale), dintr-o singura trecere. Se mai poate practica si recoltarea in doua faze, mai intai taierea plantelor si apoi treieratul cu combina. 

 

Conditiile de receptionare pentru mustarul alb admit urmatoarele: impuritati (resturi de planta, seminte zdrobite) maximum 3%, corpuri straine organice maximum 1% si cele minerale maximum 1%; umiditatea maxima 12%. Productia poate fi de 1.500-2.000 kg seminte/ha.